Ghimbirul
Originar din Asia, ghimbirul este cultivat acum în Africa, India, Indiile de Vest şi Statele Unite. Este o plantă perenă înaltă şi subţire, cu frunze un formă de lance şi flori asemănătoare orhideelor.
Planta se reproduce prin rizomi (rădăcini), părţile folosite în medicină şi la gătit. Ghimbirul conferă o aromă picantă, iute, multor bucătării asiatice.
Părţi utile
Rizomul
- ✅ Rizomii se culeg la ce puţin un an de la plantare şi trebuie scoşi cu grijă din pământ, pentru că se pot rupe uşor.
- ✅ Rădăcina se foloseşte uscată sau proaspătă.
- ✅ Din ghimbirul uscat se prepară infuzii, extracte şi tincturi; intră în compoziţia multor produse farmaceutice.
Compuşii activi
Ghimbirul este bogat în uleiuri volatile aromatice. Acestea formează compuşii activi din punct de vedere medical şi emană aroma. Uleiul de ghimbir conţine sesquiterpene (cunoscute ca antiinflamatorii), în special zingiberena. În plus, conţine monoterpene şi aldehide. Aceşti compuşi au fost asociaţi cu inhibarea unuia dintre cele mai comune virusuri gripale. Compuşii cu miros puternic, numiţi gingeroli, sunt cei care dau efectul antiemetic al ghimbirului.
Utilizări medicinale
Ghimbirul este un puternic stimulent al circulaţiei sangvine. Are efect anicoagulant şi este vasodilatator-combate problemele circulatorii. Ajută digestia şi este antispastic. Are efect sedativ şi diminuează greaţa şi vărsăturile, inclusiv răul de calătorie.
Un studiu din 1990, la Spitalul St. Bartholomew din Londra, a descoperit că ghimbirul reduce incidenţa cazurilor de greaţă postoperator.
Eficacitatea lui e comparabilă cu cea a metoclopramidei, un antiemetic des folosit. Cercetări publicate în Journal of Nutrition în 2000 au arătat că extractul de ghimbir reduce colesterolemia şi inhibă oxidarea lipoproteinelor cu densitate mică (LDL). Ca urmare, ghimbirul ar putea fi util în lupta împotriva dezvoltării aterosclerozei şi a bolilor de inimă .El poate îndepărta şi răceala.
Este un expectorant antiseptic, fiind util în tratarea răcelilor şi scade febra.
Studii australiene din anul 2000 au arătat că mai mulţi constituenţi ai ghimbirului au efect antiinflamator, putând fi utili în tratarea bolilor inflamatorii cronice precum artrita. Uleiul esenţial se prescrie pentru uz extern, fiind folosit pentru masaj în cazul durerilor reumatice şi musculare.
Datorită efectului său antispastic, planta este un remidiu util pentru durerile menstruale şi pentru crampele digentive. Poate de asemenea vindeca flatulenţa şi diareea.
CULTIVARE
Ghimbirul este o plantă tropicală, de aceea trebuie cultivat în casă sau într-o seră. Plantaţi rizomii într-un loc însorit sau uşor umbrit, în sol neutru până la alcalin, şi udaţi-i bine.
PREPARARE ŞI DOZAJ
- ✅ În tratamentul greţurilor şi al vomismentelor, al digestiei proaste, al durerilor menstruale, al flatulenţei şi diareei. Pulbere: luaţi 0.5-1.5 g pe zi în apă sau amestecate cu mâncare.
Extract lichid: luaţi pana la 1 ml pe zi, într-un pahar cu apă.
Tinctură: (1:5 în alcool 60%): luaţi până la 30 de picături pe zi, într-un pahar cu apă. - ✅ În tratamentul durerilor musculare şi articulare.
Crema (conţinând pudra de rizom sau ulei esenţial): aplicaţi pe zonele afectate de 2-3 ori pe zi (însă nu şi în inflamaţiile articulare acute).
DACĂ SIMPTOMELE PERSISTĂ, APELAŢI LA MEDIC
Precauţii
- ✅ Până acum nu s-au înregistrat efecte adverse sau fenomene toxice.
- ✅ Supradoza poate provoca dureri de stomac şi somnolenţă.
- ✅ Ghimbirul poate fi util în combaterea greţurilor matinale, dar ar fi mai bine să întrebaţi un medic înainte de a-l folosi.
- ✅ Nu utilizaţi ghimbirul concomitent cu medicaţie anticoagulantă.
preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011
Aţi putea să fiţi interesat să citiţi şi articolul: Cine-i proBIO?
Cerasus vine în întâmpinarea nevoilor dumneavoastră cu produsul proBIO.