Blog

„Brainiac” sau cum să facem fitness pentru creier

Vestea că folosim 10% din capacitatea creierului este deja învechită printre pasionații de neuroștiințe.Şi nu este de mirare că acest mit face subiectul multor publicații, devenind chiar, de curând, subiect de film.
Ne place să credem că nu folosim mai mult de minunatul procent de 10% și pentru faptul că această idee lasă loc contemplării. Uite așa putem visa și spera că am putea face mult mai multe cu mintea noastră numai de am ști cum.

Poate că nu putem extinde cantitativ procentul, în schimb putem opta pentru o și mai judicioasă utilizare a celor 10 procente. Cum?

Îmbunătățindu-ne abilitățile cognitive. Dar cum putem oare deveni mai “mintoși”?
Să nu credeti că dacă vă ocupați ziua întreagă jucând Sudoku sau completând integrame asta vă va ajuta să deveniți mai deștepți. Nici măcar dacă încercăm să memorăm pe de rost liste de cumpărături. Sau să memorăm domnitorii Moldovei sau lungul șir de strofe din Luceafărul, nu vom atinge mari performanțe.

Cercetătorii susțin că ar fi indicat să tratăm creierul asemeni oricărui alt organ al corpului. Adică dacă facem multă mișcare, mâncăm sănătos, dormin suficient, poate practicăm și puțină meditație avem șanse ca cele 10 procente să fie mult mai bine utilizate. Șoriceii de laborator studiați cu atâta fervoare nu au devenit mai inteligenți dacă au fost stimulate cognitiv. Ci s-a observat o îmbunătățire a capacităților mentale în momentul în care au fost lăsați să facă mișcare în voie.

Tot mai des cercetătorii în domeniu fac referire la termeni precum “inteligență fluidă”

Adică abilitatea generală a creierului uman de a manipula informația, de a rezolva probleme și de a genera idei noi, originale. Abilitățile pe care ţi le dezvoltă jocul de Sudoku nu le poți aplica în alte zone ale vieții tale. Însă abilitățile câștigate prin stimularea unei inteligente fluide le poti transfera în multe arii ale experienței tale zilnice.

Așadar, performanța cere secrificii. Dorești să devii mintos? Categoric trebuie să ieși din zona de confort și să suferi puțin. Probabil ați mai auzit de jocul “dual n-back”, prin care creierul ne este pus la multe încercări tocmai pentru a ne îmbunătăți abilități care să ne ajute în mai multe domenii ale vieții noastre.

Piatra de temelie a acestui joc constă în solicitarea creierului în zone care nu ne sunt familiare și nici confortabile. Dacă ai devenit campion al cuvintelor încrucișate poți să te îndeletnicești în continuare în timpul liber. Şi numai din plăcere, căci rezolvarea integramelor nu te va face mai deștept. Pentru asta ar trebui să te apuci de ceva nou la care chiar nu te pricepi deloc.

Noile descoperiri în psihologie i-au detereminat pe creatorii jocului Dual-n-Back să pună accent pe solicitarea acelor zone din cortex care determină solicitarea inteligenței fluide.

Noile cercetări au demonstrat faptul că inteligența fluidă și cea cristalizată sunt factori care influențează inteligența și originalitatea. Cel care a pus bazele noilor descoperiri este Raymond Cattell. Iar munca sa a fost continuată de catre unul din studenții acestuia, și anume de către John L Horn.

Inteligența fluidă sau gândirea fluidă

Este definită ca fiind capacitatea de a gândi logic și de a rezolva probleme în situații noi. Inteligența fluidă a mai fost definită și ca abilitate a unui individ de a analiza probleme noi și de a identifica matrici.

Inteligența cristalizată

Este capacitatea de a folosi abilitățile, cunoștințele și experiența noastră de viață. Nu este același lucru cu memoria. Însă se folosește de informațiile stocate în memoria pe termen lung a unui individ. Inteligența cristalizată însumează întreaga experiență de viață a unui individ. Se imbunătățeste o dată cu trecerea anilor, prin acumularea treptată de experiență.

Inteligența fluidă nu se subordonează inteligenței cristalizate. Ele sunt considerate sisteme neurale si mentale separate.

Inteligența cristalizată reprezintă capacitatea unei persoane de a se folosi de un vocabular vast cât și de numere pentru a întreprinde un raționament. Aceasta fiind produsul unui demers educativ și cultural, ea intrând în legătură strânsă cu inteligența fluidă. Cele două tipuri de inteligență interacționează strâns. De aceea cele mai multe teste de inteligență încearcă sondarea ambelor variabile. De exemplu scala Wechsler dedicată măsurării inteligenței subiecților adulți (WAIS) măsoară nivelul inteligenței fluide din punct de vedere al nivelului de performanță la care a ajuns adultul studiat. Iar inteligența cristalizată a aceluiași individ se măsoară luând în calcul nivelul vocabularului pe care acel adult îl posedă.

Asemeni inteligenței cristalizate, și inteligența fluidă poate fi antrenată. Studiile au demonstrat că dacă antrenăm creierul suficient pentru a atinge un nivel ridicat al inteligenței fluide, acest tip de inteligență va influența în mod pozitiv întreg procesul cognitiv al unei persoane. Cu alte cuvinte stimulând spontaneitatea, creierul nostru va face față unor situații de viață noi mult mai bine. Iar timpul de acomodare va fi mult mai mic. Astfel nivelul de stress resimțit de organism se va diminua iar părăsirea zonei de confort nu va mai fi o idee atât de infricoșătoare.

Și dacă cercetătorii au demonstarat că pentru a deveni mai mintos trebuie să ieși din zona de confort, ce facem în privința tehnologiei?

Cât de simplu este astăzi să dăm drumul GPS-ului pentru a ne găsi cel mai scurt traseu către o destinație nouă. Sau cât de la îndemână ne este să dăm simplu click search google când vrem să aflăm care este capitala Botwanei. Suntem din ce în ce mai înclinați să ne facem viața ușoară. Este oare comoditatea benefică și creierului nostru?

Ei bine dacă folosim prea mult suportul tehnologic pentru a elimina sarcinile cu implicare cognitivă, atunci tehnologia poate avea un efect negativ. Este bine din când în când să încercăm să ne descurcăm fără GPS. Sau dacă dorim mai multe detalii despre statele Africii să deschidem pur și simplu un atlas geografic.

“Nu trebuie să urmărești idealuri care sunt ușor de atins. Trebuie să dezvolți un instinct în a urmări acele idealuri care se ating doar prin cele mai mari eforturi”. Şi nu era deloc lipsit de inteligență cel care afirma aceste lucruri, căci cu toții știm cine a fost și ce a reprezentat pentru umanitate Albert, zis și Einstein.

Oana Rebenciuc

Aţi putea să fiţi interesat să citiţi şi articolul: Al doilea creier.

Cerasus vine în întâmpinarea nevoilor dumneavoastră cu produsul proBIO.