guta

Afecţiuni

Guta

Caracterizată adesea prin durere şi inflamaţie extremă, bruscă, a unei articulaţii (în general la degetul mare de la picior), guta este un tip de afecţiune reumatică (o inflamaţie sau durere în articulaţii sau în muşchi) care loveşte de obicei bărbaţii.


Probabilitatea ca femeile să sufere de gută tinde să crească după menopauză. Episoadele persistente de guta, care se produc ani întregi, pot afecta potenţial articulaţiile de la genunchi, coate, încheietura mâinii, palmele şi picioarele, precum şi alte părţi ale corpului.

Nivelurile ridicate de acid uric în sânge, unul din reziduurile produse de corp, pot conduce la acumularea în articulaţii a unor cristale mici, ca nişte ace, dureroase. Ca reacţie naturală la aceste acumulări, sistemul imunitar eliberează în corp compuşi care produc inflamaţii, articulaţiile devenind sensibile, inflamate, roşii şi calde la atingere.

Deşi guta pare să apară din nimic, sunt şanse ca în decursul anilor în sânge să se formeze acid uric fără să existe simptome. De obicei, primul atac de gută este urmat de o remisie completă a simptomelor; dar în cazurile netratate, mulţi pot să se aştepte la o revenire.

De fapt, dacă este lăsată netrată, guta poate duce la alte afecţiuni grave, cum sunt pietrele sau alte probleme ale rinichilor, precum şi la distrugerea articulaţiei afectate. Considerată o boală intermitentă, guta poate fi asimptomatică ani de zile, iar apoi produce un atac dureros, fără avertisment.

GUTA – CAUZE

Guta se produce atunci când există o producţie crescută de acid uric sau când corpul nu îl poate elimina eficient. Obezitatea şi/sau hipertensiunea sau colesterolul mărit sunt factori de risc şi pentru gută.

De asemenea, există o asociere posibilă cu bolile de rinichi, precum şi cu anumite medicamente care tind să scadă eliminarea de acid uric din corp – de exemplu, diureticele, medicamentele imunosupresoare sau dozele mici de aspirină – crescând astfel nivelul de acid uric din sânge. Şi consumul de alcool sau postul poate să ridice nivelul de acid uric. Alcoolul nu numai că are în componenţă purina, ci şi intensifică producţia în corp a acidului uric, afectând capacitatea rinichilor de a-l elimina, şi deshidratează corpul, ceea ce măreşte nivelul de acid uric.

SIMPTOME

  • Dureri bruşte şi severe de articulaţii, care de obicei afectează mai intâi degetul mare de la picior, călcâiul, glezna sau partea inferioară a labei piciorului. Crizele ulterioare pot afecta şi genunchii, încheieturile mâinilor, coatele, degetele de la mâini etc.;
  • Roşeaţă şi inflamare a încheieturile afectate;
  • Uneori se formează pietre la rinichi, provocând febră, dureri mari în partea de jos a spatelui, greaţă, vomă sau umflarea abdomenului.

Deşi guta nu poate fi prevenită, există măsuri dietetice pe care le puteţi lua pentru a uşura într-o anumită măsura simptomele, începând, în mod clar, prin evitarea alimentelor bogate în purină. Menţinerea unei greutăţi normale este foarte importantă pentru persoanele susceptibile de gută. Dar se menţionează că reducerea dietei sau postul poate mări nivelul de acid uric şi poate cauza un atac acut de gută. Pentru a ajuta la eliminarea cristalelor de acid uric din corp, beţi o cantitate mare de apă.

Remedii simple pentru gută, în care multe persoane au încredere, sunt consumul zilnic de ţelină (şi/sau seminţe de ţelină) şi/sau 225 g de cireşe negre. Deşi, în pezent, nu există cercetări care să prezinte dovezi despre o legătura între aceste alimente şi alinarea gutei, este posibil ca ele să reducă inflamaţia. Şi consumul de alimente bogate în acizi graşi esenţiali poate ajuta la reducerea inflamaţiei.

Există unele dovezi preliminare ca, pentru persoanele care suferă de gută, consumul de tofu, care se obţine din soia şi este sursa bună de proteine, poate fi o alegere mai bună decât proteinele din carne.

Beţi zilnic cel puţin opt pahare de apă pentru a dilua urina şi a favoriza reducerea nivelului de acid uric. Evitaţi alcoolul, care poate declanşa o criză de gută. Menţineţi-vă o greutate normală. Obezitatea joacă un rol important în crizele de gută.

SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Deseori, crizele de gută apar pe neaşteptate şi în mod ideal se tratează cu medicamente convenţionale. Principalul supliment care pare să ajute în cazul unei crize acute este bromelaina.

Celelalte suplimente, luate împreună, pot preveni crizele ulterioare. Toate pot fi utilizate pe termen lung. Acizii graşi omega-3 (din uleiul de peşte sau uleiul din seminţe de in) reduc nivelul de leucotriene inflamatorii, care pot duce la lezarea ţesuturilor în caz de gută. Antioxidanţii precum vitamina C şi vitamina E ajută la reducerea inflamaţiei. Luată în doze din ce in ce mai mari, vitamina C ajută la eliberarea acidului uric din ţesuturi şi la excreţia lui prin urină. Dacă luaţi de la început o doză mare, acidul uric rezultat poate duce la formarea unei pietre la rinichi.

Bromelaina, o enzimă din ananas, este un antiinflamator natural frecvent folosit, care poate calma durerile provocate de gută. Când nu o utilizaţi în cazul unei crize acute, reduceţi doza şi adăugaţi quercitină. Această flavonoidă reduce nivelurile de acid uric şi se absoarbe mai bine împreună cu bromelaina.

Dozaj recomandat pentru suplimente:

  • Bromelaina: 500 mg la fiecare 3 ore în timpul unei crize; 500 mg de 2 ori pe zi pentru a preveni crizele ulterioare. Fiecare doză trebuie să conţină 2000 GDU sau 300 MCU;
  • Ulei de peşte: 2 linguriţe care oferă 2 g de acizi graşi omega-3 zilnic. Sfătuiţi-vă cu medicul dacă luaţi anticoagulante. Vegetarienii îl pot înlocui cu o lingură de seminţe de in;
  • Vitamina C: 250 mg de 2 ori pe zi. Sfătuiţi-vă cu medicul dacă luaţi anticoagulante;
  • Quercitină: 125-250 mg de 2 ori pe zi, între mese. Luaţi suplimentul împreună cu bromelaină pentru a preveni crizele de gută.

PLANTE
ATENŢIE! Nu folosiţi simultan plantele din lista următoare.

Uz intern

PENTRU TRATAREA DURERII ŞI INFLAMAŢIEI

  • Lumânărica: infuzaţi 1,5-2 g de flori uscate într-o cană cu apă clocotită timp de 15 minute. Beţi 3 căni pe zi.
  • Gheara-diavolului (capsule 186 mg): luaţi câte o capsulă de 3 ori pe zi, înainte de mese.
  • Ortosiphon: infuzaţi 5 g de frunze uscate într-un litru de apă timp de 5 minute. Strecuraţi. Beţi 1-3 căni pe zi, evitând ca ultima să fie consumată înainte de culcare.
  • Ovăz (tinctură 1:5 în alcool 45%): luaţi 1-5 ml într-un pahar cu apă caldă, de 2-3 ori pe zi.
  • Cireşe (extract): luaţi 1000 mg de trei ori pe zi după o criză acută.

PENTRU CREŞTEREA FLUXULUI URINAR

  • Frasin: infuzaţi 10-20 g de frunze uscate într-un litru de apă clocotită timp de 10 minute, apoi strecuraţi. Beţi 0,5-1 l pe zi.
  • Urzică (tinctură 1:4 în alcool 25%): luaţi 20 picături în apă de 3 ori pe zi, după mese.

Uz extern

  • Lavandă: infuzaţi 20-100 g de flori uscate într-un litru de apă clocotită timp de 15 minute şi strecuraţi. Adăugaţi infuzia în apă de baie şi staţi în ea timp de 15 minute.
  • Creţuşcă: puneţi o lingură de plantă uscată la o cană cu apă fiartă şi răcită uşor. Infuzaţi timp de 10 minute, apoi înmuiaţi o compresă în infuzie şi aplicaţi-o pe zonele dureroase de 3-4 ori pe zi.

ALIMENTAŢIA

Consumaţi din belşug:

  • ananas proaspăt sau congelat – pentru bromelaină
  • tofu, lapte şi alte produse din soia – pentru proprietatea de a reduce nuvelul acidului uric
  • roşii, ardei gras, citrice – pentru vitamina C
  • produse lactate semidegresate – pentru că favorizează scăderea în greutate
  • varză, legume cu fructe verzi, morcovi – pentru că sunt bogate în fibre şi sărace în purine.

Reduceţi consumul de:

  • alimentele bogate în purine, cum sunt anşoa, heringi, organe sau sardele
  • alcool
  • carne roşie
  • zahăr

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011

Leave a Comment

Scroll Up