Blog

Bazele unei diete sănătoase

Dieta este un regim alimentar de “curăţare” pentru bolnavi şi pentru persoanele care doresc să slăbească. În funcţie de boală poate fi stabilită diferit.
În cele mai multe cazuri are o contribuţie semnificativă la vindecare. Numeroase afecţiuni, în special tulburările metabolice, pot fi vindecate eficient cu o dietă corespunzătoare şi respectată întocmai. Bolnavul poate chiar renunţa la administrarea de medicamente, astfel nu trebuie să suporte eventualele efecte adverse ale acestora.

Dieta în caz de supraponderabilitate

Din punct de vedere ştiinţific, supraponderabilitatea este o problemă a echilibrului energetic. Cantitatea de calorii introduse este în mod continuu mai mare decât cea consumată de organism. Însă ştim că există oameni care “valorifică” mult mai bine hrana. Persoanele supraponderale depozitează caloriile în exces în rezervele de grăsime, în timp ce persoanele slabe le ard. Grăsimea nu este numai o problema estetică: poate afecta grav sănătatea, putand fi numită în mod clar un factor de risc.

Suprapoderabilitatea poate declanşa afecţiuni ca diabetul zaharat, infarctul miocardic, angiostenoza, depunerea grăsimii pe muschiul cardiac, hipertensiunea arterială, guta şi constipaţia. Poate contribui la apariţia varicelor, problemelor respiratorii, ficatului gras, afecţiunilor pancreasului şi ale vezicii biliare. Ulterior poate cauza şi probleme articulare, deoarece picioarele nu suportă supragreutatea. Astfel obezitatea este de fapt o boală potenţială. Pentru reducerea greutăţii este nevoie de un regim alimentar, care se recomandă a fi combinat şi cu exerciţii fizice footing, ciclism.

Dieta zero

Dieta zero înseamnă 3-4 săptămâni de înfometare. Această metoda drastică se recomandă bine înţeles numai sub supraveghere medicală continuă, şi numai în spital. Pierderea greutăţii aproape întotdeauna este spectaculoasă, însa rezultatul este foarte rar de durată.

Dieta parţială

În cursul dietei parţiale, aportul zilnic de calorii este redus la 800-1000 cal (aportul zilnic normal este în medie de 35 cal/kg). pentru dieta parţială, “normală”nu avem nevoie de supraveghere medicală, numai de un cântar, un tabel nutriţional amanunţit şi de voinţă, cea mai grea componentă. Noroc că în acest sens vin în ajutor numeroase cărţi de specialitate, numai atenţie, să nu vă încredeţi în promisiunile unor edituri care vă asiguăa o reuţită uşoară.

Dieta la varstă înaintată

La varstă înaintată necesarul organismului este altul ca în tinereţe. Organismul are nevoie de mai puţine calorii, cca 2000 cal. pe zi, deoarece la varsta înaintată ne mişcam şi lucrăm mai puţin. Este bine să discutăm cu medicul eventuala dietă necesară. Creşte necesarul de proteine, însa trebuie să fim atenţi cu grăsimile, carbohidraţii şi dulciurile. La vârsta înaintată nu se recomandă consumul în cantităţi mari de hrană. Este mai bine ca alimentaţia să aibă la bază trei mese principale şi doua gustări mai mici.

Dieta în caz de diabet zaharat

Pentru valorificarea carbohidraţilor, insulina – un hormon produs de pancreas – este absolut necesară. Lipsa parţială sau totală de insulină cauzează diabet zaharat.
Dacă nu este vorba de lipsa totală a secreţiei de insulină, cu ajutorul unui regim alimentar exact se poate evita administrarea medicamentelor, chiar şi administrarea regulată de insulină. Pentru persoanele diabetice, este importantă nu numai cantitatea de carbohidraţi din alimente ci şi tipul acestora, deoarece diverşi carbohidraţi au viteză diferită de absorbţie în intestine, astfel ajungand la momente diferite la celule. Cu cât mai mult durează absorbţia carbohidraţilor, cu atât mai mult se recomandă alimentul respectiv persoanei diabetice. Zahărul brut face parte dintre alimentele interzise. Prin gură, stomac, intestine, sânge zahărul parcurge cel mai scurt drum la muşchi.

Diabeticii trebuie să consume carbohidraţii energetici prin alimente ca cerealele, cartofii, pâinea, fierturile şi înlocuitorii de zahăr (ex. Glucoza). Aşa numita unitate de pâine trebuie calaculată exact, valoarea permisă fiind stabilită de medic. De regulă şi cantitatea de grăsime ce se poate consuma este limitată. Cantitatea este de 60-80 g.

Dieta în caz de tulburări ale metabolismului lipidic

Tulburările metabolismului lipidic (hiperlipoproteinemie) pot acuza afecţiuni cardiace şi vasculare, însoţite frecvent de nivelul crescut de lipide în sânge şi obezitate. În anumite situaţii nivelul de lipide din sânge se normalizează de la sine, dacă pacientul slăbeste. În caz de nivel de colesterol ridicat, pacientul trebuie să respecte şi dieta bogată în proteine şi carbohidraţi, însă săraca în grăsimi şi colesterol. Mai ales produsele lactate slabe au un nivel scăzut de colesterol.

Dieta în caz de afecţiuni gastrice şi intestinale

În cursul afecţiunilor gastrice şi intestinale grave bolnavul trebuie să nu mănânce un timp nimic: înfometare.

Acesta dietă zero se face in spital, sub supraveghere medicală. În caz de ulcer gastric s-a demonstrat a fi eficientă curba Leube. Aceasta este formată din mai multe etape:

1. zeamă de muciulagiu, supă de pui, lapte, biscuiţi sau pâine uscată, fară zahăr, înmuiată în lapte;
2. glanda, măduva de viţel, ouă de porumbel, de găină, griş, orez – fierte moale;
3. şuncă marunţită, rasol alb de viţel mărunţit, piure de cartofi, paste uşoare, pâine albă;
4. carne macră prajită, stiucă, paste – şi treptat poate trece la alimentaţia normală.

Alcoolul şi fumatul sunt interzise.
În cazul afecţiunilor gastrice şi intestinale fumatul şi consumul de alcool sunt strict interzise. Bolnavul trebuie sa evite orice îi irită stomacul, de exemplu cărnurile grele, condimentate. Şi alimentele care balonează sunt tabu, ca de ex. pastaioasele.

Dieta în caz de afecţiuni hepatice şi biliare

Alcoolul este interzis! Aimentaţia poate conţine lapte, carne, peşte şi ouă. Consumul de lipide trebuie limitat, consumul de carbohidraţi este permis sub forma cartofilor, alimentelor din cereale, sau sub forma zarzavaturilor. Pacienţii cu calculi biliari nu pot consuma alimente şi bauturi reci.

Dieta în caz de hipertensiune arterială

Cine suferă de hipertensiune arterială va consuma o cantitate redusă sau cel mai bine nulă de sare. Trebuie să îşi menţină greutatea corporală sau să slăbească.

Dieta în caz de gută

Se poate preveni depunerea acizilor urici în ţesuturi, prin limitarea consumului de carne. Acest lucru se referă şi la carnaţi, peşte, pui, respectiv organe interne. Trebuie redusă cantitatea de alimente din pastaioase, sparanghel, spanac, ciuperci şi din cereale integrale. Se recomandă în principal: produse lactate, ouă, fructe şi supe de fructe, zarzavaturi (cu excepţia pastaioaselor), cartofi, orez, paste făinoase, pâine albă şi semi-neagră. Se pot consuma grăsimi, ceai, cafea şi cacao, în cantităţi mici.