psoriazis

Afecţiuni

Psoriazis

Celule sănătoase ale pielii se divid treptat şi migrează către stratul superior al pielii, înlocuid celule vechi. Totuşi, în psoriazis, creşterea pielii este accelerată; celulele pielii se înmulţesc prea repede şi, în loc să cadă de pe suprafaţa pielii, se acumulează în bucăţi groase.

De obicei, plăcile de piele roz crescută apar pe suprafeţe mici de scalp, coate, genunchi sau partea de jos a spatelului. Erupţia nu este contagioasă şi, de obicei, nu este dureroasă şi nu produce mâncărimi mari.

Circă 15 % din bolnavii de psoriazis au o erupţie întinsă care afectează activităţile zilnice. Durerea debilitantă şi inflamarea încheieturilor, similare cu simptomele artritei, afectează cel puţin 5 % din persoanele care au această boală. Psoriazisul este o boală cronică şi apare de obicei între 10 şi 30 de ani, afectând bărbaţii şi femeile în mod egal.

Experţii nu sunt foarte siguri în ceea ce priveşte cauza psoriazisului, dar suspectează mai mulţi factori, printre care o predispoziţie moştenită. Boala tinde să apară în familii, în special la persoanele cu piele mai deschisă, şi s-au descoperit câţiva determinanţi genetici care fac unele persoane mai susceptibile decât altele. Se acumulează dovezi că multe dintre etapele care conduc la această boală provin dintr-o reacţie imunitară prea zeloasă – o armată de celule care combat infecţiile invadează ţesutul sănătos al pielii, declanşând inflamaţia.

Cercetătorii cred că această reacţie poate avea o bază genetică şi au găsit în plăcile de psoriazis un număr neobişnuit de mare de celule imunitare. Stresul emoţional şi anumite medicamente, cum este ibuprofenul, pot accelera izbucnirea psoriazisului. Printre alte elemente declanşatoare putem enumera o dietă slabă, răni ale pielii, arsuri provocate de soare, hormonii, o boală, alcoolul şi vremea rece şi uscată.

SIMPTOME

  • Pete roşii, inflamate, în relief, acoperite cu solzi albi care se desprind uşor;
  • Mâncărimi;
  • Unghii fragile, decolorate, cu adâncituri;
  • Piele crăpată sau acoperită cu băşici, dureroasă în unele cazuri;
  • Încheieturi rigide şi dureroase.

PREVENIRE ŞI TRATAMENT

Deşi cercetările privind modul în care nutriţia poate ajuta această boală complexă a pielii nu au dus la prea multe informaţii, ceea ce ce ştim este că o dietă globală sănătoasă, care pune accent pe fructe şi legume bogate în antioxidanţi este benefică pentru sănătatea pielii, deoarece antioxidanţii neutralizează elementele nocive care pot deteriora pielea. Alimentele bogate în vitamina C, de pildă, au proprietăţi antioxidante care protejează împotriva deteriorărilor cauzate pielii de radicalii liberi produşi de toxinele din mediul înconjurător.

La persoanele cu psoriazis s-au constatat niveluri reduse de seleniu, zinc şi vitamina A. Alimentele bogate în aceste substanţe pot avea un efect benefic general asupra sănătăţii pielii. Corpul transformă beta-carotenul în vitamina A, care este vitală pentru o sănătate maximă a pielii. Beta-carotenul şi seleniul acţionează ca antioxidanţi. Zincul din dietă nu numai că intră în alcătuirea sistemului imunitar, dar este important şi pentru accelerarea vindecării pielii.

Consumul de alimente bogate în acizi graşi omega-3 poate reduce aspectul inflamator al psoriazisului. Unele studii arată că persoanele cu psoriazis pot avea niveluri anormale de agenţi inflamatori numiţi leucotrieni, despre care se crede că sunt implicaţi în apariţia şi progresul psoriazisului.

Alte recomadări

În plus, unele surse de acizi graşi omega-3 din alimente, cum sunt somonul, macroul şi sardelele, sunt şi surse naturale bune de “vitamina soarelui”, vitamina D; nivelurile scăzute ale acestei vitamine în ser au fost asociate cu psoriazisul.

Studiile preliminare sugerează că unii pacienţi cu psoriazis pot obţine beneficii de la o dietă fără gluten, deşi ar fi înţelept să fie consultat un nutriţionist sau un dermatolog înainte de a schimba dieta. Şi aportul caloric total poate fi important; unele studii arată o corelaţie între obezitate şi incidenţa psoriazisului.

Staţi la soare. Doar 15-30 de minute de expunere la soare pe zi pot ameliora starea leziunilor în decurs de trei până la şase săptămâni. Aplicaţi o cremă cu factor de protecţie solară minimum 15 pe zonele neafectate, pentru a le proteja de arsurile solare. Folosiţi un umidificator de aer în timpul iernii. Aerul uscat din interior poate provoca apariţia leziunilor. Aplicaţi o cremă hidratantă pe tot corpul – mai ales pe leziuni – pentru a preveni uscarea pielii şi a calma mâncărimile. Gelul de aloe vera este o alegere bună.

SUPLIMENTE ALIMENTARE

Toate suplimentele vă pot ajuta să menţineti sub control erupţiile şi pot fi luate împreună; în majoritatea cazurilor se observă îmbunătăţiri după circa o lună. În plus, toţi suferinzii de psoriazis trebuie să ia o formula cu multivitamine si multiminerale, care trebuie să conţină crom (200 mcg) şi seleniu (75 mcg).
Acizii grasi estentiali omega-3 din uleiul de peşte (şi uleiul din seminţe de in) blochează acţiunea acidului arachidonic, o substanţă produsă de organism care provoacă inflamaţii. Mulţi bolnavi de psoriazis au nivelurile scăzute de acizi graşi-3.

Vitamina C şi vitamina E sunt antioxidanţi puternici care pot preveni leziunile celulelor pielii. S-a arătat că seleniul, în combinatie cu vitamina E, are efect antiinflamator.

Zincul este necesar pentru sănătatea pielii şi unghiilor, favorizând vindecarea în caz de psoriazis.
Luaţi şi un supliment de cupru, deoarece consumul de zinc pe termen lung inhibă absorbţia cuprului.

Dozaj recomandat pentru suplimente:

  • Ulei de peşte – 2 liguriţe care asigură 2 grame de acizi graşi pe zi. Consultaţi medicul dacă luaţi anticoagulante. Vegetarienii pot lua în schimb o lingură de ulei din seminţe de in;
  • Vitamina C – 500 mg de două ori pe zi. Reduceţi doza dacă faceţi diaree;
  • Vitamina E – 400 mg pe zi. Consultaţi medicul dacă luaţi anticoagulante;
  • Seleniu – 100 mcg pe zi. În doze mari e toxic; doza zilnică totală nu trebuie să depăşească 350 mcg;
  • Zinc – 25 mg pe zi. Dacă luaţi un supliment de zinc timp de peste o lună, alegeţi unul care conţine şi 2 mg cupru.

PLANTE

ATENŢIE! Nu folosiţi simultan plantele din lista următoare:
Uz intern

  • PENTRU PIELE SĂNĂTOASĂ – Luminiţa;
  • PENTRU STRES ŞI ANXIETATE – Ashwagandha, Lavandă şi Tei;
  • PENTRU STIMULAREA DIGESTIEI – Muşetel, Passiflora, Turmeric;
  • PENTRU TRATAREA INFECŢIILOR – Dracila şi Hydrastis;
  • PENTRU INFLAMAŢIE – Coacăz, Lemn-dulce şi Urzica;
  • PENTRU DETOXIFIERE – Păpădie şi anghinare;
  • PENTRU SĂNĂTATEA FICATULUI -Armurariu.

Uz extern

  • PENTRU DURERE ŞI INFLAMAŢIE – Aloe vera, fumarita, rostopasca, lavanda, trifoi roşu, muşetel, mesteacăn, gotu kola, rocoină, ovăz.

ALIMENTAŢIE

Consumaţi din belşug:

  • Fructe de mare, peşte gras – pentru acizii graşi omega-3;
  • Broccoli, cartofi dulci, morcovi, roşii – pentru antioxidanţi.

Reduceţi consumul de:

  • Pâine;
  • Cereale care conţin gluten;
  • Carne roşie
  • Măruntaie;
  • Alcool.

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011

Leave a Comment

Comments (1)

Scroll Up