salvia

Plante Medicinale

Salvia

Salvia poate fi recunoscută cu uşurinţă după florile sale specifice, violete dispuse verticilat, în jurul unei axe comune.

Florile sunt situate pe lăstarii moi proveniţi din tulpina pătrată, lânoasă, păroasa. Planta semiarbust face parte din familia labiatelor. Atinge înălţimea de cca 60-100 cm., tulpina în partea de jos este lemnoasă, în partea superioară moale. Frunzele opozite, de culoare verde-argintie, cu sau fără coadă, ovoide sau lanceolate au diferite lungimi. Salvia utilizată în medicină de foarte mult timp este originară din zona mediteraneană. La noi mai mult se cultivă.

Trăieşte şi în grădinile de lângă casă.

Salvia de câmp care se întâlneşte şi în sălbăticie în Europa Centrală şi de Est, ca urmare a conţinutului redus de ulei volatil este improprie de a fi utilizată în medicină.

Efectul salviei

Ceaiul de salvie poate fi utilizat atât extern cât şi intern.

Uz extern
În caz de infecţii, sângerări, plăgi bucale sau faringiene, ca urmare a efectului antiinflamator, antimicotic şi antimicrobian este o soluţie ideală de gargară şi clătire.
Se utilizează şi la curăţarea rănilor, aplicarea de comprese pe plăgi, răni externe. În caz de aplicare de compresii, materialul textil utilizat se va înmuia în ceai apoi se va aşeza pe rană.

Uz intern
Ca urmare a efectului antispastic şi calmant salvia reduce durerile gastrice şi intestinale, respectiv menstruale. Se poate utiliza şi ca stimulent al secreţiei biliare. În caz de transpiraţie puternică ceaiul de salvie poate fi utilizat cu scopul de a reduce transpiraţia.

Sub formă de condiment
Frunzele proaspete sau uscate de salvie tăiate mărunt sunt un condiment îndrăgit al supelor, mâncărurile scăzute sau în cazul bucatelor pregătite la cuptor. Folosită ca condiment, salvia dă un gust aromat cărnurilor şi diferitelor sosuri.

Care părţi se utlizează?

În scop medicinal se vor recolta numai frunzele plantei. Frunzele întregi, uscate se rup de pe tulpină. Frunzele întregi, uscate se rup de pe tulpină. Frunzele pot fi recoltate de la începutul primăverii până în toamnă.

Ceaiul se fierbe din frunze uscate de salvie. Sub formă de condiment se utilizează atât frunzele proaspete cât şi cele uscate. Din uleiul volatil extras din frunze se produc şi preparate homeopate.

Substanţele active

Cea mai importantă substanţă activă a salviei este uleiul volatil, în principal tujonul şi cineolul. Conţinutul de ulei volatil poate atinge şi concentraţia de 2,5 %. Frunza de salvie conţine şi tanini şi flavonoide.

DOMENIUL DE APLICARE

Extern

  • inflamaţii, sângerări ale cavităţii bucale şi faringiene
  • leziuni, răni, întinderi, escare, răni provocate de proteze

Intern

  • gastroenterită
  • probleme biliare
  • probleme menstruale
  • transpiraţia excesivă
  • slăbiciune generală

Sub formă de condiment

  • la condimentarea supelor, mâncărurilor preparate la cuptor şi bucatelor din legume
  • la condimentarea cărnurilor, sosurilor.

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011

Leave a Comment

Scroll Up