Yoga

Yoga

Yoga este o disciplină completă de antrenare a corpului şi a spiritului, deopotrivă. Ea se bazează pe o serie de poziţii (sau posturi), exercţtii respiratorii şi tehnici de concentrare.
Are numeroase variante şi capată diverse interpretări – dar toate vizează o conştientizare a corpului şi o sporire a vitalităţii.

Principii

Yoga nu este nici pe departe doar o simplă gimnastică, ci o filozofie conform căreia fiinţa omenească e rezultatul unei alinaţe subtile între corp, un suflet şi un spirit. Vorbim despre un sistem complet, care priveşte toate aspectele existentei, ceea ce-i determină pe adeţii săi să-şi însuşească o anumită disciplină de viaţă.

Există mai multe şcoli de yoga. În Occident, în mod obişnuit sunt numite “yoga” anumite tehnici (posturi, tipuri de respiraţie) statuate de unul dintre aceste, hatha yoga. Unele şcoli sunt foarte exigente, propovaduind stăpanirea instinctelor şi a dorinţelor, uneori chiar castitatea, moderaţie în privinţa hranei sau interdicţiei de a mânca alimente precum carnea. Alte curente – yoga tantrica, de exemplu – nu impun astfel de restricţii: a fi prezent la ceea ce faci este singurul imperativ al practicii, indiferent sub ce formă.

Aceste tehnici ale yoga se bazează pe o concepţie energetică asupra lumii vii şi fac parte din arsenalul preventiv al medicinei ayurvedice. Ele facilitează gestionarea stresului şi menţin supleţea articulaţiilor şi a muşchilor.

Corpul omenesc conţine canale subtile (nadis), comparabile cu meridianele din acupunctură. Ele ar fi în numar de 72 000 (sau chiar 300000, după unele texte), dintre care trei ar fi deosebit de importante:

✅ cel care vehiculează energia de polaritate lunară (ida);

✅ cel care livrează energia de polaritate solară (pingala);

✅ cel care leagă energiile Pământului şi ale cerului (sushumma).

Nadisurile ida şi pingala se înfasoară ca doi şerpi în jurul sushumnei, canalul care se ridică drept ca un I, urmând axa coloanei vertrebrale. De aici, susţin unii istorici, ar veni caduceul lui Hermes, simbol al medicinei, unde doi şerpi se încolăcesc în jurul unei axe centrale.

– Aceste nadisuri servesc la trasportul diverselor energii şi alimentează centrele-releu, chakrele (“centre” sau “roţi”, în sanscrita), care ar “hrăni” organele de care sunt legate.

Chakrele

Asociate şi diverselor componente ale sistemului endocrin (glandele suprarenale, sexuale, hipofiza, tiroida, timusul, glanda pineală), sunt dispuse de la baza trunchiului (perineu) până în vârful capului (pe axa coloanei vertebrale). Sunt reprezentate sub forma unor flori de lotus (padmas).

Sunt in numar de sapte, fiecare fiind asociate unei culori:

✅ muladharăa, situată în mijlocul planşeului pelvian (roşu);

✅ swadhisthana, la nivelul uterului, pentru femei, sau al prostatei, pentru bărbaţi (portocaliu);

✅ manipura, aflată la doua degete deasupra ombilicului, corespunzând harei (galben);

✅ anahata, la nivelul plexului solar (verde);

✅ vishuddha, la nivelul tiroidei (albastru);

✅ ajna, puţin deasupra sprâncenelor, către hipofiză, în interiorul craniului (indigo);

✅ shasrana, în vârful craniului, acolo unde se închid fontanelele, legat de glanda pineală(mov).

Ce tratează yoga

Vă poate fi de folos să practicaţi yoga dacă sunteţi stresat, dacă sunteţi prea emotiv sau aveţi probleme de concentrare. Un curs de yoga s-ar putea dovedi interesant şi pentru copiii hiperactivi sau agitaţi.

Fiind o disciplină a vieţii, vă ajută să îmbătrâniţi mai frumos, întârziind apariţia osteoporozei, a bolilor cardiovasculare sau neurodegenerative.

În mod special, vă poate aduce beneficii dacă suferiţi de dureri cronice – indiferente care ar fi natura lor -, tulburări funcţionale respiratorii, digestive sau legate de menopauză.
În caz de dependenţă(alcool, droguri etc.), vă permite să suportaţi mai bine starea de sevraj.
Reprezintă o bună pregătire pentru naştere.

Contraindicaţii

Poziţiile din yoga solicită activ corpul. Dacă suferiţi de tulburări cardiace sau tiroidiene, evitaţi unele dintre ele, precum plugul, care solicită prea mult vertebrele cervicale. Fiţi prudent dacă aţi suferit operaţii ortopedice complicate sau purtaţi proteze în articulaţii.

Discutaţi cu profesorul de yoga sau cu medicul de familie, pentru a vă asigura ca puteţi practica exercitiile fără a vă pune în pericol. În timpul ciclului menstrual sau dacă sunteţi însărcinată, cereţi sfatul maestrului.

Atenţionare

Preceptele yoga sunt deopotrivă filozofice, constituind o formă de spiritualitate. Pentru că această practică acţionează direct asupra modului de viaţă, feriţi-vă să apelaţi la orice fel de guru.

Găsirea unui specialist

Duceţi-vă la mai multe cursuri sau şcoli. Trebuie să comparaţi că să puteţi alege. Întrebaţi-l pe profesor asupra formaţiei şi practicii sale, a tipului de yoga pe care îl predă. Fiţi sceptic dacă raspunsurile lui sunt incomplete sau evazive. Puteţi cere să urmaţi cursuri doar de încercare: acest lucru vă va permite să vă familiarizaţi cu maniera de predare a profesorului, să discutaţi cu alţi cursanţi şi să vă întâlniţi cu foşti elevi.

Pentru viitoarele mame, există pregătiri pentru naştere prin yoga, interesaţi-vă la maternitate dacă au adrese ale profesorilor sau ale moaşelor instruite în acestă disciplină.

Studiile asupre efectelor yoga nu lipsesc. Unele teste au fost făcute asupra persoanelor insomniace, a pacienţilor cu probleme psihice sau cu epilepsie, ca şi asupra toxicomanilor în curs de dezintozicare , toate au demonstrat o ameliorare a simptomelor la cei care practicau yoga. Un studiu indo-american, publicat în Journal of Alternative and Complementary Medicine în 2005, asupra a 300 de femei însărcinate care practicau zilnic yoga a demostrat o scădere a riscului de naştere prematură, o creştere a greutăţii bebeluşilor la naştere şi diminuare a frecvenţei unor complicaţii precum hipertensiunea.

Totuşi, aceste cercetări nu au întrunit criteriile cerute studiilor clinice ştiinţifice. În mod special, ele nu sadisfac rigorile metodei “dublu-orb contra placebo”; de altfel, ar fi dificil să ceri unei părti a grupului să facă exerciţii greşite, iar maestrul şi elevii să ignore cine practică adevarata yoga şi cine nu!

Cum se desfasoară o şedinţă

PRACTICA ÎN COLECTIV
În majoritatea timpului, şedinţele se derulează în grup – maximum 20 de persoane, fiindcă peste acest număr este greu să se păstreze atenţia necesară deprinderii poziţiilor.

O şedinţă durează aproximativ o oră. În mod obişnuit , veţi merge la una sau doua şedinţe pe săptămână. Dar aveţi tot interesul să integraţi yoga în viaţa dvs. cotidiană, consacrându-i câteva momente în fiecare dimineaţă, la trezire, pe stomacul gol.
Alegeţi o ţinută lejeră şi confortabilă. Yoga se practică desculţ. Pentru mai mult confort, puteţi utiliza un covor subţire de spumă, o cuvertură şi, pentru meditaţie, o pernă. Aceste accesorii pot fi procurate din comerţ.

Profesorul de yoga vă propune mai multe tehnici- posturi corporale, mudras (poziţii speciale ale degetelor de la mâini), respiraţie, meditaţie, mantre, vizualizare -, care variază în funcţie de yoga predată. El vă arată ce aveţi de facut şi vă rectifică poziţiile sau vă ajuta să indepărtaţi blocajele.

POZIŢIILE

Poziţiile (posturi sau asane) urmează o ordine anume, care trebuie respectată. Ele poartă adesea nume de animale, de elemente sau de obiecte pe care le evocă: cobra, crocodil, câine, pisică, războinic, munte, copac, plug, lumânare, cleşte etc. veţi învăţa să le executaţi înlănţuite, pe etape şi fără să forţaţi.

RESPIRAŢIA

Numita pranayama, ea este esenţială. Anumite exerciţii nu vizează decât respiraţia, precum acela care constă din inspiraţie şi expiraţie, având alternativ câte o nară acoperită. O respiraţie bună vă va ajuta să vă concentraţi: favorizează fluiditatea înlănţuirii exerciţiilor, menţinerea poziţiilor şi a întinderilor.

VIZUALIZAREA

Dacă urmaţi un curs de yoga nidra (relaxare), veţi sta culcat, imobil, ghidat de indicaţiile vocale ale profesorului. El vă va cere să fiţi atenţi la anumite părţi ale corpului şi vă va propune să vizualizaţi imagini simbolice ( să vă inchipuiţi într-un loc pe care îl indragiţi în mod deosebit sau să vă vizualizaţi un munte, un lac, o pădure), transpunând în realitate proiecţia mental a unei sugestii pozitive care raspunde unei dorinţe profunde (“m-am vindecat”, “sunt liber”, de exemplu).

Ca regulă generală, relaxarea în poziţie culcată, în stare imobilă şi cu ochii închişi, încheie şedinţele de yoga. După primele şedinţe, e posibil să resimţiţi uşoare dureri.

TRATAMENT INDIVIDUAL

Poziţia cadavrului, numită shava asana, favorizează destinderea mintală completă. Ea este extrem de simplu. Întindeţi-vă pe spate, cu ochii închişi, picioarele şi braţele fiind uşor depărtate de corp, iar palmele întoarse spre tavan. Rămâneţi într-o imobilitate absolută.

Destindeţi-vă progresiv tot corpul, concentrandu-vă atenţia întăi asupra picioarelor, apoi asupra călcâielor, a genunchilor, a şoldurilor, a vârfurilor degetelor, a ombilicului, a plexului solar, a gâtului, a mijlocului frunţii, a vârfului capului şi imaginaţi-vă cum intră şi iese aerul.

Inspiraţi adânc că şi cum aţi face-o din fiecare dintre aceste locuri şi închipuiţi-vă că aerul urca până la cap. Apoi expiraţi prelung.
Puteţi practica acest exerciţiu, de exemplu, înainte de a adormi.

CELE OPT ETAPE DIN YOGA

Conform textului lui Patanjali, Yoga-Sutrele, scris către anul 300 i.Cr, yoga cuprinde opt etape, corespunzând celor opt aspecte care se întrepătrund şi la care se poate lucra paralel.

ETAPELE DISCIPLINEI VIEŢII

Yama – non-posivitatea, non-violenţă, non-furtul, respectarea adevărului şi castitatea permit înfrânarea instinctelor, astfel putând să se întemeize o relaţie corectă cu ceilalţi.
Niyama – puritatea, mulţumirea şi moderaţia trebuie să ghideze disciplina către sinele fiinţei.

ETAPELE ELIBERĂRII ENERGIEI DIN CORP ŞI SPIRIT

Asana – învaţarea şi practicarea poziţiilor conduc la depăşirea de sine, prin stăpânirea mişcării şi a echilibrului
Pranayama – stăpânirea tehnicilor de respiraţie îi permite suflului (“prana”), care este energia vitală, să circule prin organism.

ETAPELE DEZVOLTĂRII SPIRITUALE

Pratyahara – retragerea în interior sau stăpânirea simţurilor
Dharana – concentrare
Dhyana – meditaţie
Samadhi – contemplarea, care permite ajungerea la detaşarea supremă (conştiinţa pură).

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011