stresul si afectiunile cardiovasculare

Afecţiuni

Stresul şi afecţiunile cardiovasculare

Conform Asociaţiei Americane a Bolilor de Inimă (American Heart Association), stresul poate influenţa comportamentul individului şi ca urmare poate avea implicaţii negative asupra sănătăţii inimii.

Nu ai ajuns acasă, niciodată, după o zi stresantă de muncă şi ai simţit nevoia unei sticle de vin? Mulţi dintre noi am simţit.
În ianuarie 2015, se raportează într-un studiu că munca pe parcursul a mai multor ore suplimentare este asociată cu riscul consumului de alcool. Cercetătorii afirmă că aceasta se întâmplă deoarece mulţi cred că alcoolul poate folosi la ameliorarea stresului cauzat de presiunea de la muncă şi a condiţiilor grele de trai.

Unii dintre noi fumează ca răspuns la stres. Alţii mânâncă mai mult, ceea ce conduce la obezitate. Toţi aceştia sunt factori care contribuie la slăbirea sănătăţii inimii prin creşterea presiunii sângelui. Şi provoacă de asemenea subţierea pereţilor vaselor de sânge.

Conform unui al studiu din noiembrie 2014, stresul poate de asemenea reduce viteza sângelui, mai ales la femei. Cercetătorii au descoperit că dintre pacienţii care suferă de boli coronariene, femeile stresate au de trei ori mai mică viteza sângelui în comparaţie cu bărbaţii stresaţi.

Stresul este asociat cu un risc crescut de atac de cord

În 2012, un studiu publică în ziarul „The Lancet” că stresul la muncă creşte riscul de atac de cord cu 23%. Şi în februarie, cu un an în urmă, apare un studiu făcut de cercetătorii de la Universitatea din Sydney, Australia. Aceştia susţin că perioadele de nervozitate intensă şi anxietatea cresc riscul producerii unui atac de cord de mai mult de nouă ori. Chiar şi după producerea unui atac de cord, stresul continuă să aibă influenţe asupra sănătăţii. Un studiu publicat în ziarul „Circulation” din Februarie 2015 a afirmat că femeile sunt mai expuse unui stres urmat de un atac de cord, cu rezultate mai scăzute de a se recupera.

Noi avem pentru dumneavoastră un remediu natural, fără contraindicaţii şi efecte secundare

Vom începe prin a vă informa despre beneficiile orzului verde asupra sănătăţii inimii dumneavoastră.

Orzul susţine bolile cardiovasculare

Sucul de orz și-a dovedit eficienţa în relaxarea corpului. Capacitatea sa de a reduce stresul se crede că derivă din contribuția triptofanului, un aminoacid necesar pentru somn şi a serotoninei sintetizate – un neurotransmiţător esenţial în reglarea somnului şi stării de spirit.

În 2006, s-a descoperit că mâncărurile care conţin orz asigură cel puţin 0,75 g de fibre solubile per porţie, ceea ce ne permite să putem afirma că acestea contribuie la reducerea riscului de boli cardiace coronariene. De asemenea s-a demonstrat, în 2012, că orzul este o sursă de fibre ce ajută la scăderea nivelului de colesterol. Aceasta deoarece are în compoziţia sa β-glucan. Literatura susţine că β-glucan-ul din orz este asociat cu o scădere semnificativă a colesterolului total şi LDL-colesterol în 78% din cazuri. În plus se spune că sporeşte apărarea organismului împotriva stresului.

Institutul de Medicină American afirmă că doza zilnică de fibre este de 14 g la 1000 kcal consumate. Adică aproximativ 25 g la femei şi 38 g la bărbaţi. Fibrele din cereale sunt asociate cu reducerea riscului de infarct miocardic şi accident vascular cerebral, ceea ce conduce şi la o rată a mortalităţii mai scăzută.

Fibrele solubile:

  • reduc lipemia postprandială (nivelul de grăsimi din sânge după o masă)
  • scade procesul de oxidare a lipidelor
  • inhibă enzimele lipogenic
  • scade concentraţia de proteină C-reactivă ce reprezintă un indicator al inflamaţiilor
  • reduc factorii ce produc bolile cardiovasculare

Orzul are un conţinut scăzut în lipide şi bogat în fibre. Acestea îl fac să fie printre alimentele cele mai recomandate pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Academia de Nutriţie şi Dietetică susţine, cu privire la impactul fibrelor asupra inimii, că atunci când consumăm fibre din cereale, precum orzul, acestea scad presiunea sângelui, îmbunătăţesc nivelul de lipide serice şi a inflamaţiilor.

Orzul are de asemenea cel mai mic indice glicemic dintre toate cerealele. Hiperglicemia este asociată cu iniţierea proceselor proinflamatorii şi a stresului oxidativ. Aceasta poate afecta negativ structura şi funcţia vasculară prin deteriorarea endoteliului, stratul unic de celule ce înconjoară vasele de sânge şi care joacă un rol critic homeostatic în sistemul vascular.

Indicele glicemic scăzut care este atribuit orzului şi conţinutul său de β-glucan sunt printre puţinele propietăţi dar cele mai semnificative ce contribuie la susţinerea sănătăţii inimii.

 

Recomandarea noastră este Pulberea din Orz verde Deep Green-Puterea Naturii – mai multe informaţii despre numeroasele ei beneficii le puteţi citi accesând site-ul www.orzverde.ro

Orzul verde este unul din alimentele-medicament care nu ar trebui să lipsească din obiceiurile culinare zilnice al oricărei familii pentru:

  • proprietăţile sale antiinflamatorii
  • capacităţile sale normotesoare
  • tonic al sistemului nervos sau imunitar
  • stimulent digestiv

referinţe Honor Whiteman- Medicalnewstoday şi „Barley and Cardiovascular Disease” Jennifer Adolphe, Ph.D. and Kelley Fitzpatrick, M.Sc.

Aţi putea fi interesat să citiţi şi articolul: Cum ne putem proteja împotriva stresului?

Leave a Comment

Scroll Up