Stresul şi afecţiunile cardiovasculare

Stresul și afecţiunile cardiovasculare

Conform Asociaţiei Americane a Bolilor de Inimă – AHA (American Heart Association), stresul și afecţiunile cardiovasculare pot influenţa comportamentul individului şi, ca urmare, pot avea implicaţii negative asupra sănătăţii inimii.

Mulţi dintre noi am simţit, adeseori, nevoia unui “păhărel” după o zi stresantă de muncă. Fie bere, vin sau spirtoase aceste păhărele cresc riscul apariţiei bolilor cardiovasculare dacă sunt dese şi combinate, în mod nepotrivit, cu stres. Legătura dintre stres şi consumul compulsiv de alcool pe post de “anamnezic” a fost şi ea atent studiată. Într-un studiu realizat în luna ianuarie 2015 s-au raportat date conform cărora munca depusă pe parcursul a mai multor ore suplimentare este asociată cu creşterea riscului consumului de alcool. Cercetătorii afirmă că aceasta se întâmplă deoarece mulţi cred că alcoolul poate folosi la ameliorarea stresului cauzat de presiunea de la muncă şi a condiţiilor grele de trai.

Însă nu folosim doar băutura pe post de refugiu. Unii dintre noi fumează ca răspuns la stres, alţii mânâncă mai mult, ceea ce conduce la obezitate. Băutul, fumatul sau mâncatul compulsiv sunt factori care contribuie la slăbirea sănătăţii inimii prin creşterea presiunii sângelui, provocând, de asemenea, subţierea pereţilor vaselor de sânge.

Conform unui al studiu din luna noiembrie 2014, stresul poate de asemenea reduce viteza sângelui, mai ales la femei. Cercetătorii au descoperit că dintre pacienţii care suferă de boli coronariene, femeile stresate au o viteză a sângelui de trei ori mai mică în comparaţie cu bărbaţii stresaţi studiaţi.

stresul si afectiunile cardiovasculare

Stresul este asociat cu un risc crescut de producere a unui atac de cord

În 2012, un studiu publicat în ziarul “The Lancet” demonstrează că stresul la muncă creşte riscul de atac de cord cu 23%. Şi în luna februarie 2011 apărea un studiu făcut de cercetătorii de la Universitatea din Sydney, Australia. Aceştia susţineau că perioadele de nervozitate intensă şi anxietatea cresc riscul producerii unui atac de cord de mai mult de nouă ori. Un studiu publicat în ziarul “Circulation” din Februarie 2015 afirma că femeile sunt mai predispuse producerii unui atac de cord ca urmare a expunerii la stres, cu rezultate mai scăzute de a se recupera.

Pentru că este mai lesne să previi decât să tratezi, vă propunem un remediu natural, fără contraindicaţii şi efecte secundare

De foarte multe ori acolo unde medicamentele nu pot, poate natura. De aceea vom începe prin a vă informa despre beneficiile orzului verde asupra sănătății.

stresul si afectiunile cardiovasculare

Orzul combate apariţia bolilor cardiovasculare

Sucul de orz și-a dovedit eficienţa în relaxarea corpului. Capacitatea sa de a reduce stresul derivă din contribuția triptofanului – un aminoacid necesar pentru inducerea unui somn liniştitor- şi a serotoninei – un neurotransmiţător esenţial în reglarea somnului şi echilibrării stării de spirit.Orzul combate stresul și afectiunile cardiovasculare.

În 2006, s-a descoperit că mâncărurile care conţin orz asigură cel puţin 0,75 g de fibre solubile per porţie, ceea ce ne permite să afirmăm că acesta contribuie la reducerea riscului de boli cardiace coronariene. De asemenea s-a demonstrat, în 2012, că orzul este o sursă de fibre ce ajută la scăderea nivelului de colesterol. Aceasta deoarece are în compoziţia sa β-glucan. Literatura susţine că β-glucan-ul din orz este asociat cu o scădere semnificativă a colesterolului total şi LDL-colesterol în 78% din cazuri. În plus se spune că sporeşte apărarea organismului împotriva stresului oxidativ celular.

Institutul American de Medicină afirmă că doza zilnică de fibre este de 14 g la 1000 kcal consumate. Asta înseamnă aproximativ 25 g la femei şi 38 g la bărbaţi. Fibrele din cereale sunt asociate cu reducerea riscului de infarct miocardic şi accident vascular cerebral. Ceea ce conduce şi la o rată a mortalităţii mai scăzută.

Fibrele solubile:

✅ reduc lipemia postprandială (nivelul de grăsimi din sânge după o masă)

✅ scad procesul de oxidare a lipidelor

✅ inhibă enzimele lipogenice

✅ scad concentraţia de proteină C-reactivă ce reprezintă un indicator al prezenţei inflamaţiei în organism

✅ reduc factorii răspunzători de producerea bolilor cardiovasculare

Orzul are un conţinut scăzut în lipide şi bogat în fibre. Acestea îl fac să fie printre alimentele cele mai recomandate pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Academia de Nutriţie şi Dietetică afirmă despre consumul de fibre, în special cele provenite din orz, faptul că acestea scad presiunea sângelui, îmbunătăţesc nivelul de lipide bune (cresc valorile HDL-colesterol) scazând LDL-colesterolul cât şi procesele inflamatorii.

Orzul are de asemenea cel mai mic indice glicemic dintre toate cerealele. Hiperglicemia este asociată cu iniţierea proceselor proinflamatorii şi a stresului oxidativ. Aceasta poate afecta negativ structura şi funcţia vasculară prin deteriorarea endoteliului. stratul unic de celule ce înconjoară vasele de sânge şi care joacă un rol critic homeostatic în sistemul vascular.

Indicele glicemic scăzut care este atribuit orzului şi conţinutul său de β-glucan sunt printre puţinele propietăţi dar cele mai semnificative ce contribuie la susţinerea sănătăţii inimii.

Recomandarea noastră este Pulberea din Orz verde Deep Green-Puterea Naturii – mai multe informaţii despre numeroasele ei beneficii le puteţi citi accesând site-ulwww.orzverde.ro

Orzul verde este unul din alimentele-medicament care nu ar trebui să lipsească din obiceiurile culinare zilnice ale oricărei familii pentru:

✅ proprietăţile sale antiinflamatorii

✅ capacităţile sale normotesoare

✅ beneficiile asupra sistemului nervos şi imunitar

✅ capacitatea să de a stimula digestia

Nu uitaţi: sănătatea este măsura fericirii noastre!

referinţe Honor Whiteman- Medicalnewstoday şi “Barley and Cardiovascular Disease” Jennifer Adolphe, Ph.D. and Kelley Fitzpatrick, M.Sc.

Aţi putea fi interesat să citiţi şi articolul: Cum ne putem proteja împotriva stresului?