Blog

</dd>

Cu toţii ştim că boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată.

Aceasta produce o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcțiilor de cunoaștere ale creierului, cu pierderea capacităților intelectuale ale individului și a valorii sociale a personalității sale. Este asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de demență.

Din păcate în ultimii anii datorită stresului acumulat aceasta se manifestă şi la persoanele cu vârste cu puţin peste 40 de ani.

Boala Alzheimer afectează mai mult de 5 milioane de oameni din Statele Unite. Este a şasea cauză a morţii din lume. În timp ce cauzele exacte de apariţie a condiţiilor ce favorizează declanşarea bolii sunt neclare. Studiile din trecut au sugerat că stresul poate contribui la dezvoltarea ei.

Ce spun studiile?

În martie 2013, apare un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Gothenburg, Suedia. Ei au descoperit un nivel mare de hormoni ai stresului în creierul şoriceilor supuşi unor activităţi stresante. Acesta este asociat cu cantităţile mari de beta-amiloide (proteine despre care se crede că joacă un rol important în Alzheimer).

Un alt studiu publicat în 2010 de cercetătorii Finish au descoperit că unele femeile au viteza sângelui mare sau nivele crescute de cortizon. Ambele sunt simptome ale stresului. Aceste femei au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta boala Alzheimer.

Mai recent, un studiu publicat în The American Journal of Geriatric Psychiatry afirmă că la bătrânii cu deficit cognitv minor, anxietatea ar putea accelera progresia Alzheimer-ului. În 2012, Societatea Alzheimer din Marea Britanie (UK’s Alzheimer’s Society) dezvăluie că sunt la al treilea proiect pentru a găsi mai multe asocieri între stres şi boala Alzheimer.

“Cu toţii trecem prin situaţii stresante. Noi vrem să înţelegem cum acestea pot deveni un factor de risc în dezvoltarea bolii Alzheimer” a spus liderul proiectului Prof. Clive Holmes de la Universitatea Britanică Southampton.

Ovăzul este un superaliment ce conţine numeroşi nutrienţi cu rol de stimulare a creierului.

Ovăzul optimizează funcţionarea creierului prin îmbunătăţirea memoriei şi creşterea abilităţii cognitive. De asemenea ajută la stimularea producerii de serotonină în creier ceea ce conduce la îmbunătăţirea stării de spirit.

Ceea ce consumi te ajută să-ţi depozitezi în organism energia de care ai nevoie pentru întreaga zi. După repaosul alimentar din timpul nopţii, organismul şi creierul au nevoie de o alimentare cu carhohidraţi. Aceasta pentru începerea activităţilor zilnice. Zahărul reprezintă principalul combustibil al creierului. Fără aportul de carbohidraţi creierul nu funcţionează la fel de eficient. Oamenii au dificultăţi de înţelegere a noilor informaţii. În special a memoriei vizuale şi nu-şi amintesc foarte bine ceea ce acumulează.
Când este vorba de “hrănirea ” creierului, ovăzul se află în topul alimentelor recomandate de specialiştii în sănătate şi fitness. Asigură cantitatea de glucoză necesară alimentării organismului. Dar energia produsă se eliberează pe o perioadă mai lungă de timp, în comparaţie cu efectul producerii de energie imediate a altor alimente cu zahăr.

Ovăzul este bun pentru creier din numeroase motive:

✅ consumul de ovăz la micul dejun te ajută să obţii performanţe mai bune în activităţile profesionale. Aceasta deoarece eliberează energia treptat în comparaţie cu alte alimente ce conduc la o creştere bruscă a nivelului de zahăr în organism cu eliberare imediată

✅ cunoscut din antichitate, ovăzul este un depozit de energie şi nutrienţi necesari organismului. Ei oferă un echilibru excelent al nivelului de zahăr în sânge

✅ fiind bogat în vitamine B, vitamina E, potasiu şi zinc ajută creierul şi corpul să funcţioneze la nivel optim

✅ datorită conţinutului în fibre solubile, se află printre primele 5 alimente care ajută la scăderea colesterolului şi a nivelului de liproproteine de densitate joasă(LDL)

Lipoproteinele aderă uşor la pereţii vaselor de sânge iar ovăzul reduce absorbţia colesterolului “rău ” în sânge. Acesta poate aduce leziuni ale creierului similare cu boala Alzheimer. Aceste leziuni se produc datorită întreruperii alimentării cu oxigen a creierului, scăzând fluxul sangvin.

• are propietăţi de combaterea asupra declinului cognitiv, conform spuselor unor cercetători de la Universitatea de Sud a Australiei, publicate într-un articol în 2010, scris de profesorul cercetător Peter Hower. El afirmă şi că disabilităţile mentale legate de procesele cognitive instalate prematur au un impact major social şi economic.

Recomandare noastră este produsul Capsule din suc de ovăz verde Deep Green – Puterea Naturii

În continuare vă redăm un fragment dintr-un articol publicat în Info Medical, scris de doamna Dr. Ion-Ene Marilena, medic de familie.

„Vindecarea este, după Hildegard von Bingen, faimoasa călugăriţă medievală, un proces care are loc pe mai multe planuri, la care participă nu numai corpul ci şi sufletul, spiritul, deci şi Dumnezeu şi cosmosul. În arta de vindecare primită de la Hildegard von Bingen se tratează cauzele şi nu simptomele bolilor. Iar omul este privit ca un întreg alcătuit din trup, suflet şi spirit. Astfel natura ne pune la îndemână remedii pentru echilibrarea sufletului şi tratarea trupului, depinde numai de noi să le permitem să ne ajute.

Unul dintre aceste remedii este pulberea din ovăz verde Deep Green – Puterea Naturii. Asemenea orzului şi ovăzul este un aliment-medicament. Demonstrat este faptul că fulgii sau făina integrală din ovăz sunt produse dietetice şi mijloace terapeutice utilizate în tratarea celor mai diferite probleme de sănătate. Probleme ce pornesc de la insomnii, dureri de cap şi până la anemii, gută sau chiar dislipidemii. Ovăzul ne furnizează la fel de multe proteine ca şi grâul. Este bogat în fibre şi vitamine fiind recunoscut ca un excelent tonic al sistemului nervos central.

Din acest motiv ovăzul este indicat în stările de stres, astenie, insomnii sau în combaterea cefaleei. Avena Sativa – sub denumirea sa Latină, ovăzul sau “hrana verde a mileniului trei”, căci “avena” în latină înseamnă “hrănitor”, este menţionat în literatură încă din timpuri străvechi. Printre primele însemnări despre ovăz se numără cele ale vindecătoarei medievale Hildegard von Bingen care, încă din secolul al XII-lea, afirmă despre ovăzul verde faptul că: “acesta îmbunătăţeşte starea de spirit şi contribuie la o minte limpede, ascuţită”.

Utilizări

Este folosit în mod tradiţional:

✅ pentru compensarea carenţelor nutriţionale;

✅ în susţinerea capacităţii organismului de a funcţiona eficient şi de a desfăşura activităţi zilnice fără apariţia unor stări de oboseală;

✅ pentru consolidarea mentală generală;

✅ ca suport cognitiv în situaţii stresante (perioade de concentrare, învăţare şi memorare, pentru abilitate, vigilenţă şi adaptare în condiţii de stres).

referinţe Honor Whiteman- Medicalnewstoday şi revista „Info Medical”

Aţi putea fi interesat să citiţi şi articolul: Cum ne putem proteja împotriva stresului?