hipertensiune

Afecţiuni

Hipertensiune

Tehnic, tensiunea este forţa cu care sângele împinge pereţii arterelor în timpul circulaţie. Ea este codificată de două valori, de exemplu 110/60 mm Hg, valoarea cea mare (tensiunea arterială sistolică) indicând presiunea din aorta proximală în momentul în care inima pompează sânge, iar cea mică (tensiunea arterială diastolică), presiunea în aortă înainte de următoarea bătaie a inimii.
Tensiunea variază în funcţie de nevoile organismului, însă valorile care depăşesc constant 140/90 mm Hg sunt considerate mari, reprezentând un factor de risc pentru accidente vasculare, infarct miocardic şi probleme renale.

Cauze

În majoritate cazurilor de hipertensiune, cauza nu este cunoscută şi aceasta se numeşte hipertensiune esenţială sau primară. Printre factorii care măresc riscul de hipertensiune sunt obezitatea, fumatul, sexul (masculin), rasă (afroamericanii), cazuri în familie, stres şi o dietă bogată în sodiu.

Simptome

Deseori, simptomele sunt inexistente, chiar şi atunci când tensiunea arterială a ajuns în zona periculoasă. De obicei problema iese la iveală în timpul unui consult medical, dar sunt posibile următoarele simptome:

  • oboseală sau respiraţie dificilă după efort fizic
  • vâjâit sau ţâuituri în urechi
  • ocazional, ameţeală
  • dureri de cap

Prevenire şi tratament

Din cauza problemelor grave de sănătate pe care le cauzează şi a lipsei simptomelor vizibile (sau relativ tardive, hipertensiunea arterială este numită “ucigaşul tăcut”. Studiile arată că schimbarea stilului de viaţă şi suplimentele pot înlocui uneori cu succes medicamentele.
Pentru controlul tensiunii, experţii recomandă consumarea unei diete variate, cu conţinut scăzut de grăsimi saturate şi bogată în cereale integrale şi lactate degresate. În multe dintre aceste alimente se găsesc din plin substanţe nutritive vindecătoare, cuprinzând calciu, fibrele dietetice, magneziul, potasiul şi vitamina C, care pot scădea substanţial tensiunea.

Sunt recomandate alimentele care conţin cel puţin 350 mg de potasiu (10% din necesarul zilnic) şi maximum 140 mg de sodiu la o masă; se pare că alimentele pot reduce riscul asociat hipertensiunii şi atacului cerebral.
Grăsimile sănătoase pentru inimă, mononesaturate şi omega-3, pot micşora tensiunea şi sunt recomandate în locul grăsimilor saturate şi transnocive. Aceste grăsimi nocive se găsesc mai ales în alimentele de provenienţă animală şi cele preparate din comerţ şi pot înfunda arterele, mărind tensiunea. Studiile bazate pe observaţii au arătat că o tensiune bună e legată de cantităţi moderate de proteine, în special vegetale. Legumele, alimentele din soia şi grăuntele ca amaranta şi quinoa oferă cantităţi mari de proteine fără grăsimi săturate.

Arginina

Se crede că arginina, un bloc din alcătuirea proteinei, este benefică pentru hipertensiune prin mărirea cantităţii de oxid de azot, o substanţă implicată în dilatarea vaselor de sânge. Alunele, nucile, peştele şi produsele lactate furnizează cantităţi generoase de arginină
Pentru controlul tensiunii s-au sugerat o mulţime de substanţe fitochimice care combat bolile. Datele epidemiologice asociază o tensiune bună cu o dietă bogată în flavonoide (cu multe fructe şi legume); cercetătorii cred că flavonoidele pot relaxa vasele de sânge, micşorând tensiunea.

Compuşii de sulf puternici, pătrunzători, din usturoi şi ceapă pot ajuta la dilatarea vaselor de sânge şi la reducerea tensiunii diastolice şi sistolice, aşa cum sugerează dovezile clinice existente.
3-n-butil-ftalida, o substanţă fitochimică existentă în ţelină, s-a arătat promiţătoare pentru reducerea tensiunii, posibil prin reducerea nivelulilor hormonilor stresului, care contractă vasele de sânge.
Deşi cercetările sunt puţine, se crede că rutinizată, un fitonutrient abundent din mere şi hrişcă, scade tensiunea prin stabilizarea vaselor de sânge şi prevenirea acumulării în corp a fluidului în exces.

Acordaţi o atenţie specială dietei, mai ales în cazul în care suferiţi de obezitate, gută, diabet, sau ateroscleroză.
Ce mai puteţi face: Slăbiţi. Chiar şi câteva kilograme în plus pot ridica tensiunea arterială. Încercaţi să vă reduceţi greutatea cu 10 % faţă de greutatea corporală ideală pentru dumneavoastră. Mergeţi pe jos sau efectuaţi în mod regulat un alt tip de exerciţiu aerobic. Învăţaţi metode de relaxare precum yoga sau meditaţia. Evitaţi tutunul şi limitaţi-vă consumul de alcool.

SUPLIMENTE ALIMENTARE

Dacă aveţi hipertensiune uşoară (valoare sistolică e cuprinsă între 140 şi 159, iar cea diastolică între 90 şi 99), începeţi să faceţi schimbări ale stilului de viaţă şi luaţi suplimente de calciu şi magneziu. Dacă tensiunea arterială este mai mare, vorbiţi cu medicul înainte de a lua suplimente. Dacă luaţi deja medicamente contra hipertensiunii, nu reduceţi dozele fără recomandarea medicului.
Conform unor studii, calciul reduce tensiunea arterială; el joacă un rol şi în contracararea muşchilor, fiind benefic pentru inima şi vasele de sânge. Magneziul relaxează muşchii ce controlează vasele sanguine, permiţând sângelui să circule mai bine, şi menţine echilibrul între nivelul de potasiu şi sodiu din sânge, ceea ce are un efect pozitiv asupra tensiunii arteriale. Şi mineralul potasiu poate reduce tensiunea arterială, dar suplimentele de potasiu nu sunt necesare aproape niciodată; la majoritatea oamenilor, consumul de fructe şi legume ridică suficient nivelul de potasiu.

Dacă tensiunea arterială n-a scăzut după o lună, continuaţi să luaţi calciu şi magneziu, menţineţi noul stil de viaţă şi începeţi să luaţi vitamina C şi păducel. Ambele suplimente dilată vasele de sânge; în plus, păducelul controlează frecvenţa bătăilor inimii. Puteţi adăuga şi usturoi, cunoscut pentru efectele lui de reducere a tensiunii arteriale. Pentru a stimula circulaţia, puteţi lua şi acizi graşi esenţiali, sub formă de ulei de peşte (sau ulei din seminţe de in). Ceaiul de tei este un tonic general al sistemului circulator şi are efecte relaxante, fiind util în cazuri de hipertensiune pe fond nervos.

PLANTE

ATENŢIE! Nu folosiţi simultan plantele din lista următoare.
Următoarele plante pot fi recomandate ca tratament adjuvant celui medicamentos:

  • Păducel: luaţi 100-150 mg extract de trei ori pe zi. Alegeţi un produs standardizat care conţine cel puţin 1,8% vitexină.
  • Usturoi: luaţi concentrat uscat echivalent cu 4 grame de usturoi proaspăt pe zi. Folosiţi usturoi şi la gătit.

La recomandarea unui specialist în medicina plantelor:

  • Creasta-cocoşului, coacăz negru, ţelină, soc, usturoi, păducel, valeriană.

TERAPII ALTERNATIVE

Specialişti

  • Pentru un tratament al “terenului”: un acupunctor, un homeopat, un fito-aromaterapeut, un auriculo terapeut, un medic antropozof, un specialist în reiki, un crenoterapeut etc.
  • Pentru eliminarea unui eventual blocaj: un osteopat, un etiopat, un kinetoterapeut, un fascia terapeut, de exemplu.
  • Pentru a face mai bine faţa stresului şi a învăţa să vă gestionaţi emoţiile: psihoterapia, hipnoza ericksoniană, sofrologia, meditaţia, floriterapia sunt printre tratamentele posibile.
  • Practicaţi, de asemenea, o gimnastică energetică – qi gong, taiji quan, yoga.

ALIMENTAŢIA

Consumaţi din belşug:

  • Fructe de mare, peşte gras, seminţe de in – pentru acizi graşi omega-3
  • Broccoli, produse lactate, smochine, verdeţuri pentru gătit – pentru calciu
  • Linte, rodii, sparanghel – pentru fibre dietetice
  • Amaranta, banane, cartofi, quinoa – pentru potasiu
  • Ardei, broccoli, citrice, fructe de pădure – pentru vitamina C

Reduceţi consumul de:

  • Alimente sărate
  • Alimente murate
  • Lactate
  • Cereale integrale
  • Grăsimi, în special saturate
  • Alcool
  • Cafea şi alte băuturi cofeinizate

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011

Leave a Comment

Scroll Up