Planta de ovăz verde, împreună cu restul cerealelor, secara, grâul, meiul, orezul, porumbul şi orzul face parte din familia erbacee. Tulpina lungă este goală pe interior, dreaptă. În partea superioară se ramifică, aceste ramificaţii formează spicul în care sunt aşezate 2-4 flori.
Ovăzul înfloreşte din iunie până în august. Din florile coapte se formează fructele, boabele de ovăz. Bobul este învelit în frunze uscate care nu sunt crescute de bob. Prin aceasta se deosebeşte ovăzul de secară, grâu şi orz. În stratul exterior al boabelor de ovăz se află fructul şi coaja. Sub stratul exterior se află celulele cu conţinut proteic, care formează aşa numitul strat aleuron. Sub acesta se află partea din care rezultă făina, care ascunde germenul. Aceasta este cea mai importantă parte, deoarece conţine cele mai multe substanţe active.
Unde se găseste ovăz verde?
Ovăzul verde este o plantă cunoscută de foarte mult timp, cultivată peste tot în lume, rezistând şi la înălţimi de peste 1500 m peste nivelul mării. În magazinele cu produse naturiste, orice parte a ovăzului este disponibilă în vânzare, nu trebuie neapărat culeasă.
Efecte oferite de ovăzul verde
Ovăzul verde nu este numai un aliment de bază hrănitor ci şi o plantă medicinală utila la combaterea multor afecţiuni şi este uşor de digerat. Boabele de ovăz sunt în special prelucrate în fulgi de ovăz care pot fi preparaţi ulterior cu lapte sau apă. Din ovăz verde se poate prepara supă, mucilagiu sau fiertură. Indiferent de modul de preparare, ovăzul este util la ameliorarea dificultăţilor gastrice-intestinale acute, în caz de slăbiciune fizică şi multe alte afecţiuni. Hrana cu efect tonic, realizată din ovăz verde este utilizată în completare la tratarea afecţiunilor renale, vezicale, ale splinei şi celor pulmonare. În afara acestui fapt este calmant şi un sedativ uşor. Este recomandat ca tonifiant copiilor care suferă de inapetenţă, după epuizare, respectiv la intensificarea capacităţii de concentrare , după diferite infecţii. Paiele ovăzului sunt utilizate la realizarea băilor parţiale sau totale. Acestea au un efect benefic în caz de tulburări circulatorii, probleme reumatice, guta şi sciatica. S-a dovedit de mult că are un efect benefic şi în caz de degerături sau tulburări menstruale.
In homeopatie şi industria farmaceutică se utilizează atât boabele cât şi florile, tulpina. Din boabe se realizează în special fulgii de ovăz. Din paiele treierate, uscate şi mărunţite se obţine adaos de baie. Din planta proaspătă, înflorită se prepară şi preparate cum ar fi pulberea de ovăz verde sau tinctură denumita Avena satina.
Substanţele active
Ovăzul conţine numeroase substanţe active. Nici o altă plantă medicinală nu conţine atâta zinc ca şi ovăzul. În afara zincului, mai conţine aminoacizi, vitaminele B, K, H, E, provitamina A (carotina). Conţinutul de minerale în ovăzul verde este foarte important: fosfor, aluminiu, fier, potasiu, mangan şi cobalt. Mai conţine şi oligoelemente : iod şi bor. Efectul calmant al ovăzului se datorează substanţei denumită avenina.
Valeriana/odolean (Valeriana officinalis) Valeriana de câmp este o plantă perenă, care atinge 50-150 cm înălţime, cu o tulpină lungă şi goală. Aceasta creşte din rădăcinile cilindrice, din rădăcini pornesc numeroşi rizomi mai mici, de lungimea unui deget, rotunzi, adesea răsuciţi, care împrăştie mirosul specific al plantei.
Cruşinul Crușinul (Rhammus frangula) este un arbust de înălţime medie, în anumite zone atingând şi înălţimea de doi-trei, chiar şase metri. Crengile sunt acoperite de o scoarţă gri-maronie, nelucioasă, alb-gri, acoperită cu mici orificii care asigură respiraţia.
Coada-şoricelului (Achillea millefolium) Coada-șoricelului este o plantă perenă, care creşte în sălbăticie. Tulpina rotundă, uşor păroasă atinge înălţimea chiar şi de 70 cm. Frunzele nenumărate ale plantei medicinale sunt de 2-3 ori penat-sectate.
Ienupărul Ienupărul este o plantă care se găseşte în cele mai diverse locuri, chiar şi în zonele alpine de peste 2500 m, însă în ţară noastră şi în câmpii.
Pulbere de Ovăz Verde (Avena sativa)
Ovăz verde: Avena sativa
Planta de ovăz verde, împreună cu restul cerealelor, secara, grâul, meiul, orezul, porumbul şi orzul face parte din familia erbacee. Tulpina lungă este goală pe interior, dreaptă. În partea superioară se ramifică, aceste ramificaţii formează spicul în care sunt aşezate 2-4 flori.
Ovăzul înfloreşte din iunie până în august. Din florile coapte se formează fructele, boabele de ovăz. Bobul este învelit în frunze uscate care nu sunt crescute de bob. Prin aceasta se deosebeşte ovăzul de secară, grâu şi orz. În stratul exterior al boabelor de ovăz se află fructul şi coaja. Sub stratul exterior se află celulele cu conţinut proteic, care formează aşa numitul strat aleuron. Sub acesta se află partea din care rezultă făina, care ascunde germenul. Aceasta este cea mai importantă parte, deoarece conţine cele mai multe substanţe active.
Unde se găseste ovăz verde?
Ovăzul verde este o plantă cunoscută de foarte mult timp, cultivată peste tot în lume, rezistând şi la înălţimi de peste 1500 m peste nivelul mării. În magazinele cu produse naturiste, orice parte a ovăzului este disponibilă în vânzare, nu trebuie neapărat culeasă.
Efecte oferite de ovăzul verde
Ovăzul verde nu este numai un aliment de bază hrănitor ci şi o plantă medicinală utila la combaterea multor afecţiuni şi este uşor de digerat. Boabele de ovăz sunt în special prelucrate în fulgi de ovăz care pot fi preparaţi ulterior cu lapte sau apă. Din ovăz verde se poate prepara supă, mucilagiu sau fiertură. Indiferent de modul de preparare, ovăzul este util la ameliorarea dificultăţilor gastrice-intestinale acute, în caz de slăbiciune fizică şi multe alte afecţiuni. Hrana cu efect tonic, realizată din ovăz verde este utilizată în completare la tratarea afecţiunilor renale, vezicale, ale splinei şi celor pulmonare. În afara acestui fapt este calmant şi un sedativ uşor. Este recomandat ca tonifiant copiilor care suferă de inapetenţă, după epuizare, respectiv la intensificarea capacităţii de concentrare , după diferite infecţii. Paiele ovăzului sunt utilizate la realizarea băilor parţiale sau totale. Acestea au un efect benefic în caz de tulburări circulatorii, probleme reumatice, guta şi sciatica. S-a dovedit de mult că are un efect benefic şi în caz de degerături sau tulburări menstruale.
Care părţi se utilizează la pulbere de ovăz verde?
In homeopatie şi industria farmaceutică se utilizează atât boabele cât şi florile, tulpina. Din boabe se realizează în special fulgii de ovăz. Din paiele treierate, uscate şi mărunţite se obţine adaos de baie. Din planta proaspătă, înflorită se prepară şi preparate cum ar fi pulberea de ovăz verde sau tinctură denumita Avena satina.
Substanţele active
Ovăzul conţine numeroase substanţe active. Nici o altă plantă medicinală nu conţine atâta zinc ca şi ovăzul. În afara zincului, mai conţine aminoacizi, vitaminele B, K, H, E, provitamina A (carotina). Conţinutul de minerale în ovăzul verde este foarte important: fosfor, aluminiu, fier, potasiu, mangan şi cobalt. Mai conţine şi oligoelemente : iod şi bor. Efectul calmant al ovăzului se datorează substanţei denumită avenina.
Domeniul de aplicare
Cerasus recomandă cu încredere: Pulberea din ovăz verde – Deep Green – Puterea Naturii.
Articole Similare
Valeriana/odolean (Valeriana officinalis)
Valeriana/odolean (Valeriana officinalis) Valeriana de câmp este o plantă perenă, care atinge 50-150 cm înălţime, cu o tulpină lungă şi goală. Aceasta creşte din rădăcinile cilindrice, din rădăcini pornesc numeroşi rizomi mai mici, de lungimea unui deget, rotunzi, adesea răsuciţi, care împrăştie mirosul specific al plantei.
Cruşinul
Cruşinul Crușinul (Rhammus frangula) este un arbust de înălţime medie, în anumite zone atingând şi înălţimea de doi-trei, chiar şase metri. Crengile sunt acoperite de o scoarţă gri-maronie, nelucioasă, alb-gri, acoperită cu mici orificii care asigură respiraţia.
Coada-şoricelului (Achillea millefolium)
Coada-şoricelului (Achillea millefolium) Coada-șoricelului este o plantă perenă, care creşte în sălbăticie. Tulpina rotundă, uşor păroasă atinge înălţimea chiar şi de 70 cm. Frunzele nenumărate ale plantei medicinale sunt de 2-3 ori penat-sectate.
Ienupărul
Ienupărul Ienupărul este o plantă care se găseşte în cele mai diverse locuri, chiar şi în zonele alpine de peste 2500 m, însă în ţară noastră şi în câmpii.