Riboflavina sau vitamina B2

Riboflavina sau vitamina B2

Cercetările recente arată că riboflavina, vitamina B2, pare să posede un uriaş potenţial terapeutic. Poate sa contracareze migrenele, să previna cataracta care duce la orbire, să vindece semnele de pe piele… şi multe altele.

În anul 1879, oamenii de ştiinţă au descoperit în lapte, uitându-se la microscop, o substanţă galben-verzuie fluorescentă, dar abia în 1993 ea a fost identificată ca riboflavină. Această vitamină solubilă în apă face parte din familia vitaminelor B, care este implicată în transformarea proteinelor, grăsimilor şi a carbohidraţilor în combustil pentru organism.

Riboflavina, care se găseşte în mod natural în multe alimente, este adaugată şi pâinii, şi cerealelor fortificate. Ea este distrusă cu uşurinţă când este expusă în lumina soarelui. Un aport neadecvat de riboflavină însoţeşte adesea alte deficienţe de vitamina B, care sunt o problemă obişnuită la vârstnici şi alcoolici.

Riboflavina se găseşte ca supliment individual, în combinaţie cu alte vitamine B (ca vitamina B complex) sau ca parte a unei multivitamine.

Organismul depinde de riboflavină pentru o gamă largă de funcţii. Ea joacă un rol vital în producerea hormonului tiroidian, care accelerează metabolismul şi ajută la asigurarea unei provizii constante de energie. Riboflavina ajută organismul să producă celule imune care combat infecţia; ea conlucrează cu fierul pentru a fabrica globulele roşii, care transportă oxigenul către toate celule din corp. În plus, riboflavina transformă vitamina B6 şi niacina în formele lor active.

Riboflavina produce substanţe care sprijină antioxidanţii, cum ar fi vitamina E, să protejeze celulele împotriva moelculelor care apar natural, puternic reactive, numite radicali liberi. Este esenţială pentru menţinerea şi repararea ţesuturilor – organismul foloseşte cantităţi suplimentare ca să grabeasca vindecarea rănilor după operaţii, arsuri şi alte leziuni. Vitamina este necesară şi pentru a menţine sănătatea ochilor şi a sistemului nervos.

PROFILAXIE

Sporind activitatea antioxidantă, riboflavina protejează multe ţesuturi ale corpului, şi în special cristalinul ochiului. Poate să ajute de aceea la prevenirea apariţiei cataractei (opacifierea cristalinului, care slăbeşte vederea atâtor persoane în vârstă). Oftalmologii îndeamnă pe toată lumea, şi mai cu seama pe cei care au antecedente familiale ale acestei afecţiuni oculare, să ia cantităţile adecvate, constant, de riboflavină de-a lungul vieţii.

Vitamina s-a dovedit extrem de eficientă şi în reducerea frecvenţei şi severităţii migrenelor. Se crede că cei ce suferă de migrene au rezerve reduse de energie în creier, iar riboflavina poate preîntâmpina crizele, mărind stocul de energie în celulele cerebrale.

RIBOFLAVINA – BENEFICII SUPLIMENTARE

Riboflavina s-a dovedit valoroasă în tratarea unor probleme dermatologice, prin care cuperoza, care produce înroşirea pielii feţei şi pustule la mulţi adulţi. În combinaţie cu alte vitamine B, printre care vitamina B6 şi niacina, poate fi de ajutor în cazul unei game largi de boli nervoase şi de afecţiuni de altă natură, printre care amorţeală şi furnicăturile, boala Alzheimer, epilepsia şi scleroza multiplă, precum şi anxietatea, stresul şi chiar oboseala cronică. Unii medici prescriu suplimente cu riboflavină pentru a trata siclemia (anemia cu celule în seceră), întrucât mulţi din cei care suferă de această boală au o carenţă de riboflavină.

Doza zilnică recomandată de riboflavina este de 1,3 mg pe zi la bărbaţi şi de 1,1 mg la femei. Aceste cantităţi previn deficienţe generale; doze mai mari sunt prescrise în mod obişnuit pentru unele boli specifice.

Dacă luaţi prea puţin

Printre simptomele clasice de deficienţă se număra crăpături şi herpes la colţul gurii şi fotofobie, mâncărimi şi usturimi oculare. Pielea din jurul nasului, al sprâncenelor şi al lobilor urechilor se poate descuma şi se poate semnala o eczemă în zona inghinală. Poate surveni şi o scădere a globulelor roşii (anemie), care produce o stare de oboseală.

Dacă luaţi prea mult

Riboflavina în exces nu este periculoasă, pentru că organismul elimină surplusul prin urină. Dozele prea mari pot intensifica culoarea urinei, un efect secundar inofensiv, dar neliniştitor.

MOD DE ADMINISTRARE

Dozaj
Pentru prevenirea caractei: doza uzuală este de 25 mg pe zi. Pentru cuperoză: se recomandă doze de 40 mg pe zi. Pentru migrenă: până la 40 mg pe zi. Multe vitamine care se iau una pe zi au DZR de riboflavină; multivitaminele foarte puternice pot conţine cantităţi mult mai mari, de 30 mg sau mai mult.

INDICAŢII DE UTILIZARE

Consultaţi medicul dacă luaţi contraceptive orale, antibiotice sau medicamente pentru afecţiuni psihiatrice, care pot afecta necesarul de riboflavină. Nu o luaţi cu alcool, căci aceasta reduce absorbţia riboflavinei în tractul digestiv.
Surse bune de riboflavină sunt laptele, brânzeturile, iaurtul, ficatul, vita, peştele, pâinea şi cereleale integrale, ouăle, avocado şi ciupercile.

PRECAUŢII

NU UITAŢI! Dacă suferiţi de o boală, sfătuiţi-vă cu medicul înainte de a lua suplimente.
Pentru a obţine 30 mg de riboflvină, cantitatea care se găseşte în numeroase multivitamine foarte puternice, ar trebui să beţi în jur de … 14 litri de lapte.

Informaţii şi sfaturi

✅ Majoritatea oamenilor primesc cam jumătate din riboflavină din lapte şi alte produse lactate.

✅ Laptele lăsat în lumina soarelui într-un recipient transparent îşi pierde trei sferturi din riboflavină după numai câteva ore, din cauza că vitamina este extrem de sensibilă la lumină. Acesta este unul dintre motivele pentru care laptele este ambalat adesea în cutii de carton.

✅ O dietă bine echilibrată este importantă în special pentru vârstnici, la care carenţa de riboflavină şi alte vitamine B este frecventă.

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011