Blog

Pierderea memoriei

Scăpări mici ale memoriei sunt obişnuite, deoarece elementele reţelei cognitive pot şovăi. Odată cu înaintarea în vârstă sunt de aşteptat unele lapsusuri care sunt relativ benigne.
Pierderea memoriei este un sindrom universal de demenţă, iar o formă a demenţei este boala Alzheimer.

Cauze

Pierderea  memoriei benignă, provocată de vârstă, poate rezulta din:

✅ micşorarea nervilor din creier;
✅ producţia diminuată a substanţelor chimice din creier;
✅ circulaţia limitată a sângelui către ţesuturile creierului.

La boala Alzheimer pot contribui factori genetici, leziuni ale capului, viruşi şi boli cardiovasculare.

Simptome

Tulburări ale memoriei de scurtă durată:

✅ incapacitatea de a-ţi aminti evenimente recente;
✅ deficite de atenţie;
✅ comportament ezitant;
✅ tulburări ale somnului.

Tulburări ale memorie de lungă durată:

✅ dezorientarea în timp şi spaţiu;
✅ dificultăţi în recunoaşterea altor persoane sau în amintirea evenimentelor trecute;
✅ depresie.

Prevenire şi tratament

Pentru păstrarea longevităţii creierului şi susţinerea memoriei sunt utile exerciţiile fizice şi o dietă sănătoasă.

Substanţele nutritive care protejează creierul sunt carbohidraţii complecşi şi vitaminele B. Acestea ajută la asigurarea unei transmisii sănătoase de către nervi şi a unei cantităţi suficiente de neurotransmiţători. Într-un studiu efectuat pe oameni în vârstă sănătoşi, memoria s-a îmbunătăţit semnificativ după consumarea a 50 g de cartofi sau orz, care conţin carbohidraţi complecşi. Vitaminele B ajută la transformarea în combustibil pentru creier a carbohidraţilor complecşi. Unele dovezi epidemiologice asociază nivelurile scăzute de vitamine B6, B12 şi folat cu boala Alzheimer.

Cercetătorii cred că mineralul care hrăneşte sângele, fierul, poate fi important pentru activitatea neurotransmiţătorilor, iar unele cercetări sugerează că nivelurile scăzute de fier pot deteriora funcţia memoriei. Într-un studiu efectuat pe adolescente neanemice, deficitul uşor de fier a fost asociat cu pierderea memoriei pe termen scurt şi o performanţă mai slabă la un test de învăţare verbal, în comparaţie cu fetele care au avut un consum adecvat de fier. Peştele, carnea de pasăre şi carnea slabă sunt surse excelente de fier.

Afinele

Se arată promiţătoare în combaterea scăderii memoriei din cauza vârstei. Studii preliminarii asociază afinele cu îmbunătăţirea funcţiei cognitive. Mecanismul exact nu a fost stabilit în mod clar. Dar se crede că acţiunile antioxidante ale flavonoidelor din afine inversează unii parametri ai pierderii de memorie datorată vârstei prin apărarea împotriva radicalilor liberi nocivi, care se pot acumula în celulele creierului şi pot compromite funcţia memoriei.

Flavonoidele

Pot intensifica circulaţia sângelui către ţesuturile creierului implicate în memorie, şi betacarotenul, izoflavonele şi vitaminele E şi C pot ajuta la conservarea memoriei.
Circulaţia liberă a sângelui către creier este esenţială pentru capacitatea mentală: celulele creierului necesită hrănire continuă şi comunicare accesibilă cu sistemele suport din corp.

Depozitele de grăsime din artere împiedică frecvent circulaţia sângelui către creier, deteriorând memoria. Riscul de formare a plăcilor arteriale poate fi redus prin consumarea de grăsimi mononesaturate în loc de acizi graşi trans şi grăsimi săturate; cercetările au arătat că o dietă bogată în grăsimi mononesaturate protejează împotriva declinului cognitiv datorat vârstei. Substanţele nutritive cardioprotectoare precum fibrele solubile menţin libere vasele de sânge. O altă grăsime sănătoasă pentru inima, DHA, este un element de construcţie a ţesutului creierului, iar nivelurile scăzute ale acesteia au fost asociate cu demenţa vârstei a treia, inclusiv boala Alzheimer.

Ce mai puteţi face:

Faceţi mişcare. Folosiţi-vă mintea: citiţi, dezlegaţi cuvinte încrucişate, faceţi exerciţii de memorare. Relaxaţi-vă pentru a îmbunătăţi memoria şi concentrarea. Fiţi consecvenţi în păstrarea activităţilor sociale şi intelectuale. Faceţi regulat mişcare şi exerciţii fizice care vă vor ajuta să vă relaxaţi, să vă îmbunătăţiţi calitatea somnului şi capacitatea de concentrare. Chiar şi o plimbare scurtă în fiecare zi poate îmbunătăţi capacităţile mentale. Urmaţi o dietă sănătoasă şi echilibrată.

SUPLIMENTE ALIMENTARE

O serie de suplimente pot contribui la restabilirea funcţiilor mentale. Administrarea suplimentelor 9 a unuia sau a tuturor celor recomandate trebuie începută cât mai devreme posibil. Rezultatele se pot lăsa aşteptate cel puţin opt săptămâni. Un supliment promiţător este gingko biloba. O serie de studii controlate au arătat că această plantă, care măreşte aportul de sânge la nivelul creierului, poate îmbunătăţi memoria în cazul unor pacienţi. De asemenea, ea are proprietăţi antioxidante, având un rol esenţial în menţinerea sănătăţii celulelor nervoase. Pot fi benefici şi alţi antioxidanţi, precum vitamina C, vitamina E şi carotenoidele mixte; deseori aceştia sunt combinaţi în preparate comerciale avantajoase ca preţ şi mod de utilizare.
În plus, aveţi grijă să consumaţi vitamina B; carenţa lor a fost asociată cu boala Alzheimer; luaţi un complex de vitamine B. Alte două elemente nutritive utile, care activează substanţele din creier ce îmbunătăţesc memoria, sunt L-acetilcarnitina, o formă de carnitină, şi fosfatidilserina (100mg de trei ori pe zi). Vedeţi care dintre ele vă ajută mai mult.

PLANTE

ATENŢIE! Nu folosiţi simultan plantele din lista următoare.
Uz intern
Pentru îmbunătăţirea fluxului sangvin cerebral

  • Ginkgo-biloba (capsule, 50-100 mg): luaţi câte 1 capsulă de 3 ori pe zi, înainte de mese;
  • Ulei de luminiţa: luaţi 1000 mg de trei ori pe zi. Sugestie: o dată pe zi puteţi lua în schimb 1000 mg ulei de borago (limba-mielului);
  • Gotu kola: luaţi 200 mg extract sau 400 – 500 mg plantă crudă, de trei ori pe zi. Alegeţi un preparat cu 10% asiaticozide; poate să reducă oboseala şi depresia si să stimuleze sistemul nervos central;
  • Ginseng siberian: luaţi 100-300 mg extract de trei ori pe zi.

Uz extern
Salvie şi roiniţă (uleiuri esenţiale): s-a dovedit că ambele inhibă enzima care lezează acetilcolina (o substanţă chimică importantă implicată în conservarea memoriei). O serie de cercetări recente efectuate în Marea Britaniei au arătat că salvia şi roiniţa au un mare potenţial în combaterea tulburărilor de memorie şi că este posibil ca ambele uleiuri esenţiale să fie posibile în mod eficient, prin masaj aromoterapeutic.

TERAPII ALTERNATIVE

Tratament individual
Fitoterapie

  • Infuzie de frunze de stejar: 20 g la un litru de apă;
  • La adulţi şi adolescenţi: lecitina de soia, 2-4 capsule pe zi;
  • După vârsta de 50 de ani: ginkgo biloba, în două prize pe zi (pudră sau extract uscat: 1000 mg pe zi; EPS: una-două linguriţe pe zi).

Specialişti

  • Pentru tratamentul “terenului”: un acupunctor, un homeopat, un fitoaromaterapeut, un auriculoterapeut, un naturopat etc.
  • Pentru ameliorarea circulaţiei energiilor în corp: taiji quan, qi gong, yoga.

ALIMENTAŢIA

Consumaţi din belşug

  • Cartofi, cereale integrale, fasole, orez integral – pentru carbohidraţi complecşi
  • Afine, căpşuni – pentru flavonoide
  • Avocado, ulei de măsline – pentru grăsimi mononesaturate
  • Produse din soia – pentru izoflavone
  • Avocado, seminţe – pentru vitamina E

Reduceţi consumul de:
– Carne grasă
– Unt
– Pâine şi făină albă
– Orez alb
– Zahăr şi produse zaharoase

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011

Share this post

Leave your thought here