nutritia

Dietă şi Nutriţie

Nutriţia şi regimurile alimentare

Fie că este vorba despre menţinerea greutăţii, slăbire sau păstrarea sănătăţii, nutriţia oferă un ansamblu de sfaturi alimentare adaptate fiecărui caz.
Alegerea alimentelor, calcularea unui aport echilibrat şi variat care să acopere nevoile energetice sunt elemente care se supun unor reguli precise. Pentru a fi eficient şi lipsit de pericole, un regim trebuie să fie individualizat.

NUTRIŢIA – PRINCIPII

  • În cazul nutriţiei, primul sens al termenului este cel care se referă la arta hrănirii echilibrate, pentru a trăi mai bine şi mai mult.
  • Nutriţia modernă se interesează mai ales de valoarea nutritivă a alimentelor, de impactul modului de preparare şi de diverse alte aspecte parctice. Aceste cunoşţinţe permit propunerea unei oferte nutriţionale personalizate. Alegerea produselor alimentare, calcularea raţiilor alimentare, sfaturile de preparare şi de împărţire de-a lungul zilei sunt adaptate stării psihologice a individului şi ţin seama de problemele sale de sănătate, de gusturile, obiceiurile culturale şi religioase, de modul său de viaţă.
  • Destinată restabilirii echilibrului alimentar, nutriţia se dovedeşte un element-cheie al prevenţiei: numeroşi factori de natură nutritivă intervin în declaşarea bolilor.
  • Vorbim despre un regim atunci când intenţionăm schimbarea alimentaţiei obişnuite în scopuri terapeutice sau pentru anumite nevoi. O dietă presupune prescripţii practice: nutrienţi şi alimente permise sau interzise, un anumit aport caloric zilnic. Acestea trebuie individualizate.

CE PROPUN NUTRIŢIA ŞI REGIMURILE ALIMENTARE

  • Sfaturile nutriţioniştilor vă sunt utile chiar dacă vreţi doar să stabiliţi nişte bune obiceiuri alimentare pentru binele dvs. sau pentru a răspunde unor nevoi precise: de exemplu, dacă sunteţi sportiv sau femeie însărcinată.
  • Dacă aveţi o patologie anume, stabilirea unui regim ar putea fi un element esenţial al terapiei: mai ales în caz de supraponderalitate şi obezitate,, diabet, exces de colesterol (hipercolesterolemie) sau de trigliceride (hipertrigliceridemie) în sânge, sau de hipertensiune.
  • Însoţeşte tratarea patologiilor cardiovasculare, tulburările sistemului digestiv şi insuficienţă renală.
  • În fine, dacă suferiţi de alergii şi de intoleranţe alimentare, va trebui să vă adaptaţi alimentaţia.

CONTRAINDICAŢII

  • Dacă urmaţi un regim hipocaloric, reţineţi faptul că poate genera carenţe şi tulburări ale comportamentului alimentar. Femeile însărcinate, cele care alăptează şi persoanele cu tulburări psihiatrice ar trebui să fie prudente. Acest tip de dietă nu este recomandat sau trebuie făcut sub strictă supraveghere în cazul copiilor, adolescenţilor şi al persoanelor vârstnice.
  • În cazul insuficienţelor renale, hepatice sau cardiace, regimul hiperproteic, asociat cu o restricţie calorică severă, este total contraindicat. El poate să vă agraveze starea, dacă aveţi o infecţie gravă sau în cazul unei patologii canceroase, cardiace, cerebrovasculare, renale sau hepatice.
  • ATENŢIONĂRI

    • Adoptarea unui regim se face de la caz la caz. Puteţi avea nevoie doar să vă stabilizaţi greutatea sau să scăpaţi de kilogramele care dăunează sănătăţii. Căutarea cu orice preţ a unei talii de manechin conduce adesea la o devalorizare a imaginii de sine şi la comportamente alimentare aberante, cu un permanent sentiment de eşec, care nu este benefic.
    • Regimurile elaborate pentru a combate diferitele patologii trebuie urmate sub control medical. Unele ar putea fi periculoase pentru sănătate. Consultaţi-vă cu medicul.

    GĂSIREA UNUI SPECIALIST

    • Puteţi consulta un nutriţionist sau un dietetician.
    • Nutriţionistul este un medic practicant care a urmat un stagiu complementar de formare profesională şi a obţinut competenţe în nutriţie.
    • Dieteticianul a urmat un curs de doi ani de studii paramedicale. Acesta are dreptul să-şi exercite profesia într-un restaurant, într-un spital sau într-un cabinet. În mod ideal, el ar trebui să joace rolul unui reeducator, care să ajute indivizii să-şi corecteze obiceiurile alimentare. În ţările occidentale, unii dintre dieteticieni practică un fel de „coaching” dietetic: vă însoţesc acasă, vă stabilesc un program de activităţi fizice, vă întăresc motivarea etc.

    CUM SE DESFĂŞOARĂ O ŞEDINŢĂ

    DIAGNOSTICUL

    • La prima întrevedere, medicul vă stabileşte un bilanţ dietetic. Vă va pune întrebări asupra consumului dvs. zilnic şi asupra comportamentului alimentar, motivarea şi modul dvs. de viaţă.
    • Medicul se mai poate folosi şi de alte date, precum măsurile dvs.: greutate, talie, indice de masă corporală (IMC), pliu cutanat, pentru a evalua ţesutul adipos, dar şi rezultatele unui diagnostic medical (antecedente medicale, analize biologice, tratamente urmate, contraindicaţii etc).

    TRATAMENTUL

    • Pe această bază, vă va propune sprijin pentru a vă schimba comportamentului alimentar. Veţi formula împreună obiective dietetice realizabile. Pentru a vă ajuta, v-ar putea cere să ţineţi un fel de jurnal alimentar. Vă va da sfaturi practice pentru alcătuirea meselor, cumpărături etc.
    • Vi se va recomanda să reveniţi la un control, pentru a evalua rezultatele sau pentru a fixa noi obiective nutriţionale. Controalele ulterioare pot fi coordonate cu alte consultaţii medicale, de diverse specialităţi.

    TRATAMENT INDIVIDUAL

    DIMINUAŢI CONSUMUL DE ZAHĂR

    • Faceţi-vă obiceiul de a reduce cu o treime cantitatea de zahăr din reţete şi redescoperiţi salatele de fructe, compoturile, etc.
    • Îndulciţi-vă ceaiul sau infuzia de plante cu o linguriţă de miere. De asemenea, evitaţi orice băutură dulce: 1 litru de suc acidulat echivalează cu 15-25 linguriţe de zahăr!
    • Aşa-zisele produse dietetice nu sunt recomandabile. Înlocuitorii zahărului (edulcolanţii) din familia poliolilor sunt şi ei destul de bogaţi în calorii. Edulcolanţii intenşi (aspartam, zaharină sau acesulfam-K) permit obţinerea gustului dulce fără aport de caloric, dar au incovenientul că întreţin nevoia pentru satisfacerea gustului dulce şi sunt suspectaţi că provoacă probleme de sănătate.

    DIMINUAŢI CONSUMUL DE GRĂSIMI

    • Înlocuiţi motodele clasice de gătit cu fierberea la aburi sau înăbuşirea. Preparaţi legumele sote, în tigăi antiaderente, fără a adăuga materii grase.
    • Alegeţi bucăţi de carne cu puţină grăsime: inimă, biftec, file slab, jambon degresat, iepure, escalop de viţel…
    • Nu mâncaţi pielea de la carnea de pasăre sau scoateţi-o înainte de a pune carnea la foc; de asemenea, degresaţi sosul.
    • Variaţi asezonările, înlocuind grăsimile cu sosul tomat, sosul de soia sau sosurile cu smântână degresată.

    DACĂ SUNTEŢI SUPRAPONDERALI SAU OBEZI

    • Trebuie să vă corectaţi excesele fără a vă bulversa modul de viaţă. Regimul dvs. nu trebuie să fie prea restrictiv (între 1500 şi 2200 kcal pe zi, în funcţie de tipul de activitate) pentru a nu intra în cercul vicios al restricţiilor/tentaţiilor/ingestiilor alimentare compulsive şi de a menţine o anumită diversitate.
    • În mod normal, se recomandă o reducere de 15-30% a aportului energetic estimat sau un aport ce corespunde la două treimi din consumul dvs. energetic.
    • Glucidele trebuie să reprezinte minimum 45-50% din aportul caloric, proteinele 15% şi lipidele maximum 35%.
    • Alimentaţia trebuie împărţită în trei sau patru mese pe zi, pentru a evita accesele violente de foame.
    • Zahărul din comerţ nu este interzis, dar trebuie limitat (10% din aportul energetic).
    • Limitaţi cantitatea de pâine şi de feculente de la fiecare masă: 60 g de pâine sau trei cartofi mici sau 5-6 linguri de orez, paste, griş, legume uscate, porumb, mazăre sau 2 linguri de faină.
    • Calculaţi aportul de materii grase în funcţie de bilanţul lipidic şi limitaţi-l la echivalentul unei linguri de ulei la fiecare masă. Alimentele bogate în grăsimi ascunse (mezeluri, projeli etc.) trebuie consumate doar ocazional. Înlocuiţi-le cu lactate degresate.
    • Aportul zilnic de proteine nu trebuie să depăşească o porţie sau două de carne, ouă ori peşte (adică 100 g de carne, 120 g de peşte alb, 2 ouă, 80 g jambon alb sau 10 stridii) şi trei produse lactate.
    • Regimul dvs. trebuie dublat de o activitate fizică regulată, de exemplu, 30 de minute zilnic de mers pe jos rapid.

    ÎN CAZ DE DIABET NON-INSULINODEPENDENT

    • Regimul alimentar este prima armă a tratamentului dvs
    • Dacă sunteţi supraponderal (IMC mai mare de 25), orice slăbire, chiar redusă va avea un impact pozitiv asupra glicemiei dvs. (nivelul zahărului din sânge). Obiectivul poate fi o pierdere de 5-10% din greutate, în 6-12 luni.
    • Dacă greutatea dvs. este normală, este bine să ştiţi că o reducere a aportului lipidic este adesea benefică. În orice caz, se recomandă şi practicarea unei activităţi fizice.
    • În caz de diabet insulinodependent, regimul trebuie stabilit obligatoriu împreună cu un medic.

    ÎN CAZ DE NIVEL RIDICAT AL COLESTEROLULUI ŞI (SAU) AL TRIGLICERIDELOR

    • Trebuie coborâte neapărat pentru a reduce riscurile cardiovasculare.
    • În cazul unui nivel de colesterol ridicat (hipercolesterolemie), regimul trebuie să urmărească diminuarea consumului de acizi graşi saturaţi (grăsimi de origine animală) în favoarea acizilor graşi mono sau polinesaturaţi, în special a celor de tip omega-3 (peşte, ulei de rapiţă), dar şi să reducă aportul de colesterol alimentar (gălbenuş de ou, organe, carne grasă, brânză).
    • Introducerea fructelor, a legumelor şi a produselor cerealiere va contrbui la normalizarea nivelului de colesterol, datorită aportului lor de fibre.
    • Pentru un nivel crescut de trigliceride (hipertrigliceridemie), regimul seamănă cu cel prescris pentru reducerea greutăţii. Practicaţi o activitate fizică regulată.
    • Limitaţi produsele din comerţ ce conţin zahăr, care nu trebuie să depăşească 10% din aportul caloric. Chiar şi un consum moderat de alcool poate fi responsabil de creşterea de durată a trigliceridelor.

    ÎN CAZ DE HIPERTENSIUNE, INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ SAU RENALĂ

    • Terapeutul vă va prescrie un regim fără sare ( 1 g de sare conţine 400 mg de sodiu).
    • În cadrul unui regim, cantitatea zilnică de sare este mai mică de 2 g; în cadrul unui regim mai blând, se poate ajunge la 4 g pe zi.
    • Sarea de bucătărie vă va fi interzisă, ca şi multe alte alimente din comerţ: saleuri, pâine, prăjituri, conserve, sosuri şi condimente, unele ape minerale, lactate etc. Mulţi pacienţi consideră fad acest regim şi îşi pierd pofta de mâncare, ajungând subnutriţi, mai ales vârstnicii. Soluţia ar fi să recurgeţi la plantele aromatice, la mirodenii şi ierburi.

    ALTE PATOLOGII

    • În caz de alergie sau in intoleranţă alimentară, trebuie pur şi simplu să renunţi la alimentul respectiv sau măcar să diminuaţi cantitatea.
    • În caz de reumatism, se impune să slăbiţi pentru a diminua presiunea asupra articulaţiilor.
    • Dacă aveţi o criză de gută, evitaţi alimentaţia prea grea, alcoolul, organele şi mezelurile.

    REGIMURILE PENTRU SĂNĂTATE ŞI LONGEVITATE

    REGIMUL OKINAWA

    • Îşi datorează numele arhipelagului japonez cu numeroşi locuitori centenari. Secretul acestei longevităţi ar consta într-o alimentaţie pe bază de orez, derivaţi de soia, diverse legume, produse ale mării şi ceai verde, precum şi în faptul că ei nu mânâncă niciodată pe săturate. Locuitorii Okinawei aleg alimentele proaspete şi colorate, iar ca metodă de preparare preferă coacerea blândă.
    • Alimentaţia loe e săracă în materii grase, dar bogată în omega-3, plină de vitamine, minerale şi substanţe antioxidante, şi hipocalorică.
    • Acest regim favorizează pierderea în greutate şi previne tulburările de metabolism, bolile cardiovasculare şi cancerul. Atenţie, este săracă în proteine animale.

    REGIMUL CRETAN (MEDITERANEEAN)

    • Este vorba mai curând de o alimentaţie sănătoasă, nu de un regim care provoacă pierderea în greutate. Binefacerile pentru sistemul cardiovascular sunt cunoscute din anii 1950.
    • Din meniu fac parte fructele şi legumele proaspete sau uscate, cerealele, uleiul de măsline, dar puţine grăsimi animale, peştele, carnea albă şi ouă de câteva ori pe săptămână.

    METODA KOUSMINE

    • Concepută de dr. Catherine Kousmine, pioneră a alimentaţiei sănătoase, metoda mizează pe diminuarea consumului de grăsimi (mai ales a celor de origine animală), ouă şi carne, de alimente procesate, de zahăr, ciocolată şi alcool. Ea favorizează fructele şi legumele crude, cerealele integrale şi, în general, alimentele neprocesate şi nerafinate. Spălăturile şi posturile intră şi ele în acest program.
    • Acest regim respectă recomandările nutriţioniştilor, întrucât conţine un aport mare de fibre şi unul redus de materii grase şi zaharuri.
    • Atenţie, dr Kousmine avea convingerea că metoda sa are posibilitatea de a stimula forţele de autovindecare şi de ameliorare a calităţii vieţii pentru cei cu boli cronice grave, dar nu există nici o confirmare ştiinţifică a beneficiilor sale.

    REGIMUL ANTIINFLAMATOR AL DOCTORULUI WELL

    • Acest doctor american a creat acest regim semivegetarian pentru a preveni tulburările imunitare şi pe cele de tip inflamator.
    • Dieta se bazează pe o alimentaţie bogată în fibre şi săracă în materii grase, completată cu vitamine şi minerale. Atenţie, regimul nu beneficiază de nici o confirmare ştiinţifică.

    REGIMUL ZONE

    • Denumit „regimul starurilor”, a fost creat de către americanul Barry Sears. Vizează conservarea unui nivel stabil de glucoză în sânge şi astfel menţinerea într-o zonă de echilibru a secreţiei de insulină, hormonul necesar utilizării zahărului din organism.
    • Hiperproteinic şi sărac în glucide (30% proteine, 30% grăsimi şi 40% glucide), acest regim nu interzice nici un aliment, dar impune reducerea glucidelor cu indice glicemic ridicat, precum şi a cărnii grase, a organelor, gălbenuşului de ou etc. Atenţie, acest regim poate duce la un deficit de fibre şi vitamine din complexul B, în schimbul unei pierderi moderate în greutate.

    CRONONUTRIŢIA

    • Propus de către francezul Alain Delabos, acest regim vizează reorganizarea meselor în funcţie de ritmurile biologice.
    • Micul dejun este bogat în lipide, prânzul, în proteine şi glucide complexe, gustarea este dulce, iar cina, uşoară. Se perconizează luarea de suplimente alimentare.
    • Acest regim este adaptat psihologiei şi activităţii individului. Fiind destul de echilibrat (dar atenţie la deficitele de calciu etc.), poate ajuta la pierderea în greutate în măsura în care conduce la o reducere spontană a aportului caloric.

    REGIMURILE HIPOCALORICE ŞI DE EXCLUDERE
    REGIMUL DE DENSITATE ENERGETICĂ A ALIMENTELOR

    • Elaborat de către americana Barbara Rolls, regimul este bazat pe alegerea alimentelor cu mică densitate energetică, hipocalorice prin raport cu volumul lor, deci mai saţioase: fructe şi legume bogate în fibre, supe, cereale integrale, leguminoase, peşte şi carne slabă, băuturi fără zahăr… Senzaţia de saţietate facilitează pierderea în greutate. Atenţie, acest regim expune la un risc de carenţă î acizi esenţiali.

    REGIM PRITIKIN

    • Creat de Nathan Pritikin, favorizează glucidele (75-80% din aportul de calorii). Aproape vegetarian, am putea spune, regimul presupune un aport proteic moderat (10-15%) şi un aport redus de grăsimi (5-10%). Atenţie, poate produce carenţe în acizi graşi esenţiali şi în vitamine liposolubile.

    REGIM SCARSDALE

    • Acest regim de slăbire se derulează pe parcursul a 14 zile. Este compus din meniuri tip, acre exclud grăsimile şi feculentele.
    • Hipocaloric şi hiperproteic, regimul oferă eficacitate imediată. Atenţie, prelungirea sa induce carenţe (calciu, acizi graşi esenţiali…) şi o topire a masei musculare.

    REGIMUL MAYO

    • Este un regim foarte restrictiv (800-1000 kcal) şi se derulează pe durată a 2 săptămâni, exclude grăsimile, feculentele şi legumele uscate, produsele dulci şi lactatele şi limitează mult consumul de fructe. În schimb, permite consumul de ouă. Fiind foarte dezechilibrat, acest regim nu este recomandat.

    REGIMURILE DISOCIATE

    • Ideea principală a acestor regimuri este să nu consumaţi decât o singură categorie de alimente la o masă sau pe zi, pentru a evita asocierile despre care se spune că provoacă îngrăşarea.
    • În realitate, chiar dacă aveţi voie să mâncaţi oricât, vă piere pofta în faţa farfuriei cu orez (sau de carne, de fructe etc. ), astfel încât pierderea în greutate va fi produsă de fapt de diminuarea aportului caloric. Atenţie, etapa următoare, aproape inevitabilă, este recuperarea kilogramelor pierdute.
    • Aceste regimuri sunt uşor de urmat, dar nu au nici o bază ştiinţifică. Pot duce la deficite nutritive însemnate, pierderi musculare, anemie etc.

    REGIMUL MONTIGNAC

    • Este o variantă a regimului disociat. Elimină alimentele cu indice glicemic ridicat (pâine albă şi alte cereale rafinate, dulciuri, cartofi etc.) şi interzice asocierea cerealelor integrale şi a leguminoaselor cu lipidele.
    • Conform opiniei lui Michel Montignac, limitând variaţiile de insulină (hormon de regularizare de zahăr din sânge), acest regim conduce la arderea de energie, nu la crearea de rezerve de energie. Dar, deşi pierderea de greutate este destul de uşoară, lucrul acesta se datorează reducerii spontane a aportului caloric.
    • În pofida bogăţiei de fibre şi a grăsimilor foarte judicios alese, acest regim este prea bogat în lipide.

    REGIMUL ATKINS

    • Acest regim elimină glucidele, pentru a forţa organismul să-şi epuizeze rezervele de grăsime. A fost conceput de dr. Robert Atkins în anii 1970 şi presupune consumul neîngrădit de carne, ouă, peşte, ouă, materii grase şi lactate, dar puţine legume verzi.
    • Uşor de urmat, permite slăbirea rapidă şi fără înfometare.
    • Atenţie, vă expune riscul unui colesterol ridicat, topirii masei musculare şi greţurilor. Kilogramele dat jos sunt puse la loc la încetarea regimului.

    DIETA PROTEICĂ

    • Acest regim foarte strict, care durează între 3 săptămâni şi o lună, înlocuieşte două sau trei mese ale zilei cu substitute proteice. Sunt permise, uneori, câteva legume şi carnea.
    • Aportul caloric este extrem de redus (mai puţin de 800 kcal) şi este nevoie de o suplimentare cu vitamine şi minerale.
    • Pierderea în greutate poate fi spectaculoasă, dar menţinerea ei este problematică. Atenţie, acest regim trebuie ţinut sub supraveghere medicală.

    REGIMUL HOLLYWOOD (SAU BEVERLY HILLS)

    • Acest regim împinge disocierea la extrem: aveţi voie să mâncaţi numai fructe timp de o săptămână. Apoi, sunt introduse progresiv legumele, ulterior proteinele animale şi feculentele.
    • Acest regim este foarte dezechilibrat, pentru a obţine o scădere în greutate care nu este decât temporară.

    REGIMUL „FIT FOR LIFE”

    • Pus la punct de canadianul Harvey Diamond, acest regim disociat se bazează pe ritmurile naturale ale digestiei, descrise ca fiind alcătuite din trei cicluri: epurare şi eliminare a deşeurilor (de la ora 4 a dimineţii până la prânz), ingestie şi digestie (de la prânz până la ora 20), asimilare absobţie şi utilizare (de la ora 20 până la ora 4 dimineaţa). Astfel se preconizează ca dimineaţa să nu se ingereze decât fructe, iar consumul de carne, pasăre peşte şi lactate să fie făcut seara, după ora 20.
    • Restrictiv şi monoton, bogat în fructe şi legume, dar sărac în carne şi lactate, acest regim antrenează automat o mare reducere a aportului caloric. Atenţie la efectul yo-yo şi la diversele carenţe.

    ABORDĂRILE HOLISTICE

    REGIMUL DOCTORULUI PHIL

    • Concepută de către dr. Phillip McGraw, această metodă, care urmăreşte atingerea şi menţinerea unei greutăţi sănătoase, porneşte de la o abordare psihologică şi comportamentală. Regăsirea încrederii în sine, stăpânirea emoţiilor, exerciţiile fizice, susţinerea celor apropiaţi, evitarea tentaţiilor… o serie de sfaturi de bun-simţ, nu prea uşor de aplicat!
    • În rest, regimul mizează pe alimentele cu consum energetic mare (care iau mult timp pentru a fi preparate, rebuie îndelung masticate şi cer multă energie pentru a fi diferate) şi randament ridicat (contrar aşa-numitelor „calorii goale”, aduse de zaharurile rafinate, grăsimile saturate etc.). Pe scurt, este un regim clasic, sărac în grăsimi, zahăr şi feculente cu indice glicemic ridicat. Pe termen mediu, este posibilă pierderea în greutate.

    REGIMUL SHAPIRO

    • Inventatorul său, Howard Shapiro, propune o abordare ce vizează conştientizarea comportamentelor noastre alimentare graţie ţinerii unui jurnal şi a vizualizării aportului caloric al alimentelor cu ajutorul imaginilor în mărime naturală a diferitelor mâncăruri, având înscris conţinutul lor de calorii.
    • Acest regim mizează pe alimentele-cheie ale regimului cretan. Obiectivul este întreţinerea unui raport cât mai sănătos în ceea ce priveşte hrana.
    • Regimul este unanim apreciat, chiar dacă există totuşi ciugulitul permanent. Cât priveşte pierderea în greutate, este discutabilă.

    WEIGHT WATCHERS

    • Această organizaţie multinaţională organizează reuniuni săptămânale în 30 de ţări, pentru a ajuta persoanele care vor să piardă din greutate, prin furnizarea de informaţii şi prin sfaturi practice. Grupul stă la dispoziţia doritorilor pentru a le întări motivarea.
    • Regimul este restrictiv în calorii, echilibrat în funcţie de un sistem de puncte, şi poate permite o pierdere moderată şi regulată în greutate. Dar obligaţia de a contabiliza se dovedeşte a fi o constrângere, iar oprirea din slăbit şi apariţia unor tulburări ale comportamentului alimentar sunt posibile.

    MODURILE ALIMENTARE ALTERNATIVE

    REGIMUL BIO

    • Constă în alegerea unei alimentaţii care respectă mediul, excluzând produsele chimice şi de sinteză.
    • Beneficiile pentru sănătate sunt probabile, dar dificil de evaluat.
    • Important este să vegheaţi ca alimentaţia să fie destul de diversificată.

    REGIMUL VEGETARIAN

    • Se bazează preponderent pe consumul de produse vegetale. Pot fi permise şi unele produse animaliere, precum ouăle şi lactatele, chiar şi carnea de pasăre şi peştele.
    • Bogat în glucide şi fibre şi sărac în acizi graşi saturaţi, acest regim reduce riscul de obezitate şi de boli cardiovasculare.
    • Atenţie, pot apărea carenţe de aminoacizi esenţiali, de vitaminele D şi B12, de calciu, fier, iod şi de zinc.

    REGIMUL VEGETALIAN

    • Exclude orice produs de origine animală.
    • Atenţie, dacă este respectat cu stricteţe, produce grave carenţe, mai ales în calciu, vitaminele D şi B12, extrem de grave îndeosebi în perioadele de creştere.

    REGIMUL MACROBIOTIC

    • Inspirat din principiile orientale taoiste, regimul urmăreşte să favorizeze longevitatea, menţinând echilibrul între om, univers şi mediu.
    • Este vorba despre a nu consuma cantităţi prea mari de alimente yin (zahăr rafinat, legume crude, fructe tropicale, lactate etc.) şi yang (carne, sare, cafea etc.), ci de a le prefera pe cele situate la mijloc: cereale integrale, legume, alge şi leguminoase, precum şi peşte alb.
    • În forma cea mai strictă, regimul macrobiotic seamănă cu cel vegetalian, excluzând anumite fructe şi legume şi aducând 50-60% cereale integrale. Atenţie, conduce la carenţe şi este periculos, mai ales pentru copii.

    preluare: Portia de sanatate – Ed. Reader’s Digest, 2011

    Leave a Comment

    Scroll Up