Blog

Tratamentul dietetic al hiperlipidemiilor

Hiperlipidemia mixtă este o tulburare transmisă genetic. Dacă aveţi această boală, înseamnă că aveţi valori mai mari decât cele normale ale colesterolului, trigliceridelor şi altor lipide din sânge.

Hiperlipidemia mixtă este o tulburare moştenită şi nu are leac, scopul tratamentului fiind acela de a reduce riscul de boli de inimă şi complicaţiile aferente.

În această categorie intră bolile caracterizate prin creşterea concentraţiei grăsimilor din sânge, fenomen care este însoţit de ateroscleroză.
Principalele lipide care au importanţă în definirea hiperlipidemiilor sunt colesterolul şi trigliceridele. Acestea pot să crească în sânge izolat, (hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii) sau, asociat, (hiperlipidemii mixte). Este util să arătăm că, de fapt, creşterea concentraţiei lipidelor se produce ca o consecinţă a creşterii lipoproteinelor, care sunt transportorii lipidelor.

Hiperlipoproteinemia

Acest fenomen patologic este cunoscut şi sub numele de hiperlipoproteinemie. Aceasta poate fi de mai multe tipuri:
Tipul I: se caracterizeaza prin creşterea chilomicronilor şi a trigliceridelor.
Tipul II a: se caracterizează prin creşterea beta-lipoproteinelor şi a colesterolului.
Tipul II b: se caracterizează prin creşterea beta- şi pre-beta-lipoproteinelor, concomitent cu creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.
Tipul III: se caracterizează prin apariţia în sânge a unei combinaţii de lipoproteine (pre-beta şi beta = brondbeta), fenomen însoţit de creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.
Tipul IV: este caracterizat prin creşterea în sânge a pre-beta-lipoproteinelor şi a trigliceridelor.
Tipul V: se caracterizează prin creşterea chilomicronilor şi a preta-lipoproteinelor alături de creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.

Hiperlipidemia de tip I este o boală extrem de rară, în marea majoritate a cazurilor, moştenită. Se caracterizează prin dureri abdominale de mare intensitate, declanşate de alimentaţia grasă, fiind însoţite de mărirea ficatului (hepatomegalie), a splinei (splenomegalie), alături de apariţia pe pielea din regiunea fesieră sau faţa dorsală a antebraţelor a unor noduli mici, galbeni, înconjuraţi de un inel roşu (xantoame eruptive); apar de regulă în crize cu o durată de câteva zile. Se poate manifesta în primele zile de la naştere sau mai târziu, oricum pâna la varsta de 20 de ani.

Regimul dietetic in hiperlipidemia de tip I

Caracteristicile dietei:

• normo- sau hipocalorică (în obezitate);
• normoprotidică;
• normoglucidică;
• hipolipidică;
• bogată în vitamina A.

Lapte, produse lactate şi ouă

Lapte şi derivate: lapte degresat, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.

Carne şi peşte: carne slabă de vacă, viţel, iepure, căprioară: peşte slab – şalău, ştiucă, lin, lipan, lostriţă, biban etc. (se pregătesc fierte în apă, înăbuşite, la grătar, rasol).
Se interzic: cărnurile grase de orice fel, mezelurile, viscerele, afumăturile, conservele, peştele gras.
Ouă: se permite albuşul preparat sub diverse forme: fiert, spume, sufleuri, bezele, zdrenţe la supă. Se pot permite 1-2 gălbenuşuri pe săptămână, înlocuind carnea în cantitate echivalentă din punct de vedere al conţinutului în lipide.

Produse făinoase

Pâine: se preferă cea intermediară sau integrală (200-250 g/zi), rece, veche de o zi, pâine de secară, covrigi cu sare.
Făinoase: sunt permise: griş, fulgi de ovăz, orez, făină pentru legarea sosurilor.
Sunt interzise: porumb, mei, paste făinoase preparate cu ou.

Legume şi fructe

Legume: sunt permise: cartofi (fierţi, copţi, piureuri), morcovi, spanac, lobodă, lăptuci, castraveţi, roşii, fasole verde, mazăre verde, vinete, conopidă, varză acră (se vor prepara ca salate, piureuri, fierte á la greque).
Sunt interzise: fasole uscată, mazăre uscată, linte, varză de Bruxelles, ţelină, ridichi, ciuperci, gulii (care produc meteorisme).

Fructe: sunt permise exceptând pe cele interzise, ca sucuri proaspete, salate, coapte, piureuri, compoturi.
Sunt interzise: smochine, curmale, migdale, nuci, alune, arahide.

Dulciuri şi grăsimi

Dulcuri: sunt permise: budinci fără smântână, tarte cu fructe, bezele, spumă de albuş, mereng, orez cu lapte degresat, gelatină cu brânză de vaci slabă sau cu fructe, spumă de griş, creme de amidon fără ou.
Sunt interzise toate preparatele cu ouă, cremele, îngheţatele, foietajele, prăjiturile cu nuci, migdale, alune, nuga, marţipan, ciocolată, dulciuri concetrate, prăjiturile preparate cu grăsime.

Grăsimi: sunt permise maximum 1-2 linguriţe de uleiuri vegetale, în completarea raţiei de lipide permisă la salate crude.
Sunt interzise toate grăsimile animale şi cele modificate prin încălzire.

Băuturile: sunt permise: ape minerale, ceaiuri, sucuri de fructe şi legume cele permise, must.
Sunt interzise: băuturi alcoolice sub orice formă, ceai de mentă.

Sodiul este permis în cantitate normală (dacă nu sunt alte contraindicaţii).

Vitamine: din fructe şi legume. Se va asigura aportul de vitamina A din morcovi, spanac, caise, zmeură, afine.

Condimente: sunt permise: mărar, pătrunjel, tarhon, leuştean, dafin, cimbru, nucşoară, piper, boia, muştar, oţet, vanilie, scorţişoară, chimen, ceapă etc.

Supe: sunt permise: bulion degresat de carne sau de peşte slab, la care se poate adăuga puţin orez fiert; supe sub formă de creme de legume, supe limpezi de legume, borş de perişoare.
Sunt interzise: supe cu rântaş, supe de carne grasă sau de peşte gras, toate supele sau ciorbele care conţin adaosuri prăjite, conserve de supe.

Sosuri: sunt permise numai preparate dietetice fără grăsime.
Sunt interzise toate sosurile preparate cu rântaş, grăsimi de orice fel, maioneze, şofran etc.

Orarul meselor: 5-6 pe zi (carnea şi legumele vor fi repartizate la cel puţin 2 mese, iar pâinea se va repartiza la toate mesele).
Indicaţii speciale: în cazul regimului hipocaloric (obezitate), se va limita aportul de glucide.