Hiperlipidemia mixtă este o tulburare transmisă genetic. Dacă aveţi această boală, înseamnă că aveţi valori mai mari decât cele normale ale colesterolului, trigliceridelor şi altor lipide din sânge.
Hiperlipidemia mixtă este o tulburare moştenită şi nu are leac, scopul tratamentului fiind acela de a reduce riscul de boli de inimă şi complicaţiile aferente.
În această categorie intră bolile caracterizate prin creşterea concentraţiei grăsimilor din sânge, fenomen care este însoţit de ateroscleroză.
Principalele lipide care au importanţă în definirea hiperlipidemiilor sunt colesterolul şi trigliceridele. Acestea pot să crească în sânge izolat, (hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii) sau, asociat, (hiperlipidemii mixte). Este util să arătăm că, de fapt, creşterea concentraţiei lipidelor se produce ca o consecinţă a creşterii lipoproteinelor, care sunt transportorii lipidelor.
Hiperlipoproteinemia
Acest fenomen patologic este cunoscut şi sub numele de hiperlipoproteinemie. Aceasta poate fi de mai multe tipuri: Tipul I: se caracterizeaza prin creşterea chilomicronilor şi a trigliceridelor. Tipul II a: se caracterizează prin creşterea beta-lipoproteinelor şi a colesterolului. Tipul II b: se caracterizează prin creşterea beta- şi pre-beta-lipoproteinelor, concomitent cu creşterea colesterolului şi a trigliceridelor. Tipul III: se caracterizează prin apariţia în sânge a unei combinaţii de lipoproteine (pre-beta şi beta = brondbeta), fenomen însoţit de creşterea colesterolului şi a trigliceridelor. Tipul IV: este caracterizat prin creşterea în sânge a pre-beta-lipoproteinelor şi a trigliceridelor. Tipul V: se caracterizează prin creşterea chilomicronilor şi a preta-lipoproteinelor alături de creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.
Hiperlipidemia de tip I este o boală extrem de rară, în marea majoritate a cazurilor, moştenită. Se caracterizează prin dureri abdominale de mare intensitate, declanşate de alimentaţia grasă, fiind însoţite de mărirea ficatului (hepatomegalie), a splinei (splenomegalie), alături de apariţia pe pielea din regiunea fesieră sau faţa dorsală a antebraţelor a unor noduli mici, galbeni, înconjuraţi de un inel roşu (xantoame eruptive); apar de regulă în crize cu o durată de câteva zile. Se poate manifesta în primele zile de la naştere sau mai târziu, oricum pâna la varsta de 20 de ani.
Regimul dietetic in hiperlipidemia de tip I
Caracteristicile dietei:
normo- sau hipocalorică (în obezitate);
normoprotidică;
normoglucidică;
hipolipidică;
bogată în vitamina A.
Lapte, produse lactate şi ouă
Lapte şi derivate: lapte degresat, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.
Carne şi peşte: carne slabă de vacă, viţel, iepure, căprioară: peşte slab – şalău, ştiucă, lin, lipan, lostriţă, biban etc. (se pregătesc fierte în apă, înăbuşite, la grătar, rasol).
Se interzic: cărnurile grase de orice fel, mezelurile, viscerele, afumăturile, conservele, peştele gras. Ouă: se permite albuşul preparat sub diverse forme: fiert, spume, sufleuri, bezele, zdrenţe la supă. Se pot permite 1-2 gălbenuşuri pe săptămână, înlocuind carnea în cantitate echivalentă din punct de vedere al conţinutului în lipide.
Produse făinoase
Pâine: se preferă cea intermediară sau integrală (200-250 g/zi), rece, veche de o zi, pâine de secară, covrigi cu sare.
Făinoase: sunt permise: griş, fulgi de ovăz, orez, făină pentru legarea sosurilor.
Sunt interzise: porumb, mei, paste făinoase preparate cu ou.
Legume şi fructe
Legume: sunt permise: cartofi (fierţi, copţi, piureuri), morcovi, spanac, lobodă, lăptuci, castraveţi, roşii, fasole verde, mazăre verde, vinete, conopidă, varză acră (se vor prepara ca salate, piureuri, fierte á la greque).
Sunt interzise: fasole uscată, mazăre uscată, linte, varză de Bruxelles, ţelină, ridichi, ciuperci, gulii (care produc meteorisme).
Fructe: sunt permise exceptând pe cele interzise, ca sucuri proaspete, salate, coapte, piureuri, compoturi.
Sunt interzise: smochine, curmale, migdale, nuci, alune, arahide.
Dulciuri şi grăsimi
Dulcuri: sunt permise: budinci fără smântână, tarte cu fructe, bezele, spumă de albuş, mereng, orez cu lapte degresat, gelatină cu brânză de vaci slabă sau cu fructe, spumă de griş, creme de amidon fără ou.
Sunt interzise toate preparatele cu ouă, cremele, îngheţatele, foietajele, prăjiturile cu nuci, migdale, alune, nuga, marţipan, ciocolată, dulciuri concetrate, prăjiturile preparate cu grăsime.
Grăsimi: sunt permise maximum 1-2 linguriţe de uleiuri vegetale, în completarea raţiei de lipide permisă la salate crude.
Sunt interzise toate grăsimile animale şi cele modificate prin încălzire.
Băuturile: sunt permise: ape minerale, ceaiuri, sucuri de fructe şi legume cele permise, must.
Sunt interzise: băuturi alcoolice sub orice formă, ceai de mentă.
Sodiul este permis în cantitate normală (dacă nu sunt alte contraindicaţii).
Vitamine: din fructe şi legume. Se va asigura aportul de vitamina A din morcovi, spanac, caise, zmeură, afine.
Condimente: sunt permise: mărar, pătrunjel, tarhon, leuştean, dafin, cimbru, nucşoară, piper, boia, muştar, oţet, vanilie, scorţişoară, chimen, ceapă etc.
Supe: sunt permise: bulion degresat de carne sau de peşte slab, la care se poate adăuga puţin orez fiert; supe sub formă de creme de legume, supe limpezi de legume, borş de perişoare.
Sunt interzise: supe cu rântaş, supe de carne grasă sau de peşte gras, toate supele sau ciorbele care conţin adaosuri prăjite, conserve de supe.
Sosuri: sunt permise numai preparate dietetice fără grăsime.
Sunt interzise toate sosurile preparate cu rântaş, grăsimi de orice fel, maioneze, şofran etc.
Orarul meselor: 5-6 pe zi (carnea şi legumele vor fi repartizate la cel puţin 2 mese, iar pâinea se va repartiza la toate mesele). Indicaţii speciale: în cazul regimului hipocaloric (obezitate), se va limita aportul de glucide.
Ciocolata şi beneficiile ei pentru organism Citind titlul, probabil că vă gândiţi că nu este posibil ca mâncatul ciocolatei să fie benefic. Ciocolata este totuşi atât de delicioasă, de bună, cremoasă – irezistibilă! Ea este considerată una din micile plăceri nevinovate ale vieţii.
Alimentează-te cu fericire Alimentează-te cu fericire! Suntem ceea ce mâncăm. Nu o singură dată am auzit aceaste vorbe înțelepte. Și, așa cum le-am auzit și noi, le-au auzit și specialiștii care au tot făcut studii și cercetări. Ei au ajuns la concluzia științifică că aceste vorbe sunt cum nu se poate mai adevărate.
Hiperlipidemia de tip II A Hiperlipidemia este o boală frecventă, fie moştenită, fie câştigată. Forma moştenită (familială) apare fie în primele luni sau ani de viaţă, fie mai târziu, la maturitate. Se caracterizează prin apariţia pe piele a xantoamelor, noduli cu diametrul de 3-10 mm, albi-gălbui, localizaţi la nivelul tendonului lui Ahile, la coate, la …
Dieta Evers Dieta a fost denumită după medicul german dr. Joseph Evers (1894-1975). Părintele metodei a plecat de la premiza că majoritatea alimentelor ajung pe masa noastră în formă prelucrată, astfel pierzând mult din valoarea originală.
Tratamentul dietetic al hiperlipidemiilor
Tratamentul dietetic al hiperlipidemiilor
Hiperlipidemia mixtă este o tulburare transmisă genetic. Dacă aveţi această boală, înseamnă că aveţi valori mai mari decât cele normale ale colesterolului, trigliceridelor şi altor lipide din sânge.
Hiperlipidemia mixtă este o tulburare moştenită şi nu are leac, scopul tratamentului fiind acela de a reduce riscul de boli de inimă şi complicaţiile aferente.
În această categorie intră bolile caracterizate prin creşterea concentraţiei grăsimilor din sânge, fenomen care este însoţit de ateroscleroză.
Principalele lipide care au importanţă în definirea hiperlipidemiilor sunt colesterolul şi trigliceridele. Acestea pot să crească în sânge izolat, (hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii) sau, asociat, (hiperlipidemii mixte). Este util să arătăm că, de fapt, creşterea concentraţiei lipidelor se produce ca o consecinţă a creşterii lipoproteinelor, care sunt transportorii lipidelor.
Hiperlipoproteinemia
Acest fenomen patologic este cunoscut şi sub numele de hiperlipoproteinemie. Aceasta poate fi de mai multe tipuri:
Tipul I: se caracterizeaza prin creşterea chilomicronilor şi a trigliceridelor.
Tipul II a: se caracterizează prin creşterea beta-lipoproteinelor şi a colesterolului.
Tipul II b: se caracterizează prin creşterea beta- şi pre-beta-lipoproteinelor, concomitent cu creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.
Tipul III: se caracterizează prin apariţia în sânge a unei combinaţii de lipoproteine (pre-beta şi beta = brondbeta), fenomen însoţit de creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.
Tipul IV: este caracterizat prin creşterea în sânge a pre-beta-lipoproteinelor şi a trigliceridelor.
Tipul V: se caracterizează prin creşterea chilomicronilor şi a preta-lipoproteinelor alături de creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.
Hiperlipidemia de tip I este o boală extrem de rară, în marea majoritate a cazurilor, moştenită. Se caracterizează prin dureri abdominale de mare intensitate, declanşate de alimentaţia grasă, fiind însoţite de mărirea ficatului (hepatomegalie), a splinei (splenomegalie), alături de apariţia pe pielea din regiunea fesieră sau faţa dorsală a antebraţelor a unor noduli mici, galbeni, înconjuraţi de un inel roşu (xantoame eruptive); apar de regulă în crize cu o durată de câteva zile. Se poate manifesta în primele zile de la naştere sau mai târziu, oricum pâna la varsta de 20 de ani.
Regimul dietetic in hiperlipidemia de tip I
Caracteristicile dietei:
Lapte, produse lactate şi ouă
Lapte şi derivate: lapte degresat, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.
Carne şi peşte: carne slabă de vacă, viţel, iepure, căprioară: peşte slab – şalău, ştiucă, lin, lipan, lostriţă, biban etc. (se pregătesc fierte în apă, înăbuşite, la grătar, rasol).
Se interzic: cărnurile grase de orice fel, mezelurile, viscerele, afumăturile, conservele, peştele gras.
Ouă: se permite albuşul preparat sub diverse forme: fiert, spume, sufleuri, bezele, zdrenţe la supă. Se pot permite 1-2 gălbenuşuri pe săptămână, înlocuind carnea în cantitate echivalentă din punct de vedere al conţinutului în lipide.
Produse făinoase
Pâine: se preferă cea intermediară sau integrală (200-250 g/zi), rece, veche de o zi, pâine de secară, covrigi cu sare.
Făinoase: sunt permise: griş, fulgi de ovăz, orez, făină pentru legarea sosurilor.
Sunt interzise: porumb, mei, paste făinoase preparate cu ou.
Legume şi fructe
Legume: sunt permise: cartofi (fierţi, copţi, piureuri), morcovi, spanac, lobodă, lăptuci, castraveţi, roşii, fasole verde, mazăre verde, vinete, conopidă, varză acră (se vor prepara ca salate, piureuri, fierte á la greque).
Sunt interzise: fasole uscată, mazăre uscată, linte, varză de Bruxelles, ţelină, ridichi, ciuperci, gulii (care produc meteorisme).
Fructe: sunt permise exceptând pe cele interzise, ca sucuri proaspete, salate, coapte, piureuri, compoturi.
Sunt interzise: smochine, curmale, migdale, nuci, alune, arahide.
Dulciuri şi grăsimi
Dulcuri: sunt permise: budinci fără smântână, tarte cu fructe, bezele, spumă de albuş, mereng, orez cu lapte degresat, gelatină cu brânză de vaci slabă sau cu fructe, spumă de griş, creme de amidon fără ou.
Sunt interzise toate preparatele cu ouă, cremele, îngheţatele, foietajele, prăjiturile cu nuci, migdale, alune, nuga, marţipan, ciocolată, dulciuri concetrate, prăjiturile preparate cu grăsime.
Grăsimi: sunt permise maximum 1-2 linguriţe de uleiuri vegetale, în completarea raţiei de lipide permisă la salate crude.
Sunt interzise toate grăsimile animale şi cele modificate prin încălzire.
Băuturile: sunt permise: ape minerale, ceaiuri, sucuri de fructe şi legume cele permise, must.
Sunt interzise: băuturi alcoolice sub orice formă, ceai de mentă.
Sodiul este permis în cantitate normală (dacă nu sunt alte contraindicaţii).
Vitamine: din fructe şi legume. Se va asigura aportul de vitamina A din morcovi, spanac, caise, zmeură, afine.
Condimente: sunt permise: mărar, pătrunjel, tarhon, leuştean, dafin, cimbru, nucşoară, piper, boia, muştar, oţet, vanilie, scorţişoară, chimen, ceapă etc.
Supe: sunt permise: bulion degresat de carne sau de peşte slab, la care se poate adăuga puţin orez fiert; supe sub formă de creme de legume, supe limpezi de legume, borş de perişoare.
Sunt interzise: supe cu rântaş, supe de carne grasă sau de peşte gras, toate supele sau ciorbele care conţin adaosuri prăjite, conserve de supe.
Sosuri: sunt permise numai preparate dietetice fără grăsime.
Sunt interzise toate sosurile preparate cu rântaş, grăsimi de orice fel, maioneze, şofran etc.
Orarul meselor: 5-6 pe zi (carnea şi legumele vor fi repartizate la cel puţin 2 mese, iar pâinea se va repartiza la toate mesele).
Indicaţii speciale: în cazul regimului hipocaloric (obezitate), se va limita aportul de glucide.
Articole Similare
Ciocolata şi beneficiile ei pentru organism
Ciocolata şi beneficiile ei pentru organism Citind titlul, probabil că vă gândiţi că nu este posibil ca mâncatul ciocolatei să fie benefic. Ciocolata este totuşi atât de delicioasă, de bună, cremoasă – irezistibilă! Ea este considerată una din micile plăceri nevinovate ale vieţii.
Alimentează-te cu fericire
Alimentează-te cu fericire Alimentează-te cu fericire! Suntem ceea ce mâncăm. Nu o singură dată am auzit aceaste vorbe înțelepte. Și, așa cum le-am auzit și noi, le-au auzit și specialiștii care au tot făcut studii și cercetări. Ei au ajuns la concluzia științifică că aceste vorbe sunt cum nu se poate mai adevărate.
Regimul dietetic în hiperlipidemia de tip II A
Hiperlipidemia de tip II A Hiperlipidemia este o boală frecventă, fie moştenită, fie câştigată. Forma moştenită (familială) apare fie în primele luni sau ani de viaţă, fie mai târziu, la maturitate. Se caracterizează prin apariţia pe piele a xantoamelor, noduli cu diametrul de 3-10 mm, albi-gălbui, localizaţi la nivelul tendonului lui Ahile, la coate, la …
Dieta Evers
Dieta Evers Dieta a fost denumită după medicul german dr. Joseph Evers (1894-1975). Părintele metodei a plecat de la premiza că majoritatea alimentelor ajung pe masa noastră în formă prelucrată, astfel pierzând mult din valoarea originală.