sinuzita

Afecţiuni

Sinuzita

Una dintre cele mai obişnuite boli, sinuzita este o infecţie a căptuşelii uneia sau mai multor cavităţi sinuzale, care produce inflamaţie. Există două tipuri de sinuzită: acută, care durează trei săptămâni sau mai puţin, şi cronică, care durează adesea între trei şi opt săptămâni, dar poate continua şi mai mult.

În fiecare an sute de milioane de oameni sunt afectaţi de sinuzită. Ambele tipuri de sinuzită sunt extrem de neplăcute şi simptomele pot varia de la durere intensă la indespoziţie generală.

În sinuzită, ţesuturile se umflă şi celulele şi orificiile mici ale sinusurilor. Rezultă astfel o presiune din ce în ce mai mare, care cauzează durere de cap, congestie, tuse persistentă, oboseală, maxilare sensibile şi dureri în zona sinusurilor. O durere de cap tipică sinuzitei este de obicei slabă dimineaţa şi se înrăutăţeşte în timpul zilei. De asemenea, este însoţită de febra, guturai, congestie, iritare, oboseală şi slăbiciune generală.

SINUZITA – CAUZE

Atât sinuzita acută, cât şi cea cronică apar de foarte multe ori după ce o infecţie a sistemului respirator superior (o răceală sau gripă) se întinde către cavităţile sinuzale. Blocarea sinusurilor cauzată de alergii, gripă sau răceală obişnuită poate conduce la dezvoltarea unor infecţii bacteriene care pot duce, la rândul lor, la sinuzită acută.

Cercetătorii cred că unele forme de sinuzită cronică sunt rezultatul reacţiei sistemului imunitar la fungii care apar în mod natural în nas. Rezultatele studiilor sugerează ca ar fi posibilă o asociere între astm şi sinuzită.

Alte cauze potenţiale ale sinuzitei pot fi alergiile, bacteriile care cauzează infecţii ale gurii, gingiilor sau dinţilor, expunerea la iritanţi aerieni sau din mediu sunt fumul de ţigară, smogul, sporii de mucegai sau praful şi polipii din cavităţile nazale.

SINUZITA – SIMPTOME

  • Presiune sau durere de cap deasupra ochilor;
  • Senzaţia de faţă umflată;
  • Durere care se agravează la aplecarea capului în faţă;
  • Senzaţie de disconfort deasupra sinusurilor;
  • Dificultăţi în a respira pe nas;
  • Scurgeri postnazale (mucus excesiv în gât);
  • Scurgere nazală de culoare verde-gălbui;e
  • Dureri în gât sau febră.

SINUZITA – PREVENIRE ŞI TRATAMENT

Adesea, sinuzita urmează după o gripă sau răceală, astfel că, pentru evitarea acestor infecţii, este important să se menţină un sistem imunitar puternic. Alimentele care conţin vitamina C pot ajuta la întărirea sistemului imunitar. De asemenea, zincul din dietă este un apărător important împotriva viruşilor şi infecţiilor şi poate avea şi proprietăţi antiinflamatoare.

Un simptom al sinuzitei este inflamaţia de-a lungul căilor nazale, cauzată de substanţe alergene. Aceste substanţe iniţiază o reacţie imunitară, care eliberează histamine şi alte substanţe chimice despre care se crede că produc congestie. Acţiunile antiinflamatoare ale anumitor flavonoide cum sunt luteolina şi quercitina pot reduce congestia prin micşorarea cantităţii de histamină eliberată de corp.

De asemenea, poate fi util consumul de ananas care conţine enzima bromelaină. Studii preliminare arată că această substanţă poate avea proprietăţi antiinflamatoare. Se menţionează că ananasul este şi o sursă bună de vitamina C care, la rândul ei, atenuează inflamaţia.

O cană de ceai alină sufletul şi poate ajuta şi la reducerea congestiei. Nu numai că aburul ajută la desfundarea temporară a căilor nazale, dar ceaiul conţine si teofilină, un compus despre care se crede că uşurează respiraţia prin relaxarea muşchilor netezi din pereţii căilor aeriene.

Consumul de alimente condimentate, cum sunt hreanul, muştarul şi ghimbirul, poate furniza o ameliorare temporară prin reducerea congestiei. Izotiocianatul de alil, o substanţă iute de hrean şi muştar, ajută la subţierea mucusului. De asemenea, beţi multă apa şi alte lichide pentru a menţine mucusul subţire.

Evitaţi fumul de ţigară şi excesul de praf. Beţi multe lichide pentru a subţia mucusul. Folosiţi un umidificator pentru a menţine umiditatea aerului în interior. Aplicaţi comprese calde pe faţă pentru a favoriza deblocarea sinusurilor. Puteţi folosi un irigator pentru sinusuri, disponibil la farmacii şi la unele magazine cu produse naturale, care foloseşte apa sărată pentru eliminarea mucusului.

SUPLIMENTE ALIMENTARE

Unele cazuri de sinuzită – infecţiile bacteriene, de pildă – necesită tratament cu antibiotice, dar medicina convenţională începe să pună sub semnul întrebării utilitatea universală a acestor remedii, mai ales în cazul persoanelor cu afecţiuni cronice ale sinusurile, care nu sunt neapărat de origine bacteriană. Antibioticele nu previn infecţiile sinusurilor.

Suplimentele pot contribui la vindecarea unei infecţii acute, chiar dacă luaţi antibiotice. Inflamaţia poate fi exarcebată de o deficienţă de substanţe nutritive, prin urmare suferinzii de sinuzită cronică trebuie sa ia neapărat o formulă cu multivitamine şi multiminerale.

Vitaminele şi plantele medicinale recomandate sunt deosebit de utile în cazul celor cu probleme recidivante şi nu provoacă efecte secundare ca medicamentele alopate (cum ar fi uscăciunea gurii).

Una dintre cele mai bune metode de a preveni şi trata sinuzita este întărirea sistemului de apărare al organismului împotriva germenilor. Începeţi prin a lua imunostimulatoare precum vitamina C şi flavonoide, care oferă beneficii suplimentare celor cu crize de sinuzită alergică. Ambele substanţe reduc efectul histaminei – un compus inflamator produs de celule ca reacţie la factorii alergeni.

Alimentaţia modernă tinde să accentueze inflamaţia, din cauza conţinutului prea ridicat de grăsimi omega-6 şi a deficienţei de grăsimi omega-3; inflamaţia poate fi redusă consumând acizi graşi omega-3 sub forma uleiului de peşte (sau a uleiului din seminţe de in), pentru a echilibra acizii graşi omega-6.

Dozaj recomandat pentru suplimente:

  • Vitamina C/flavonoide – 500 mg vitamina C şi 250 mg flavonoide de 2 ori pe zi. Reduceţi doza dacă faceţi diaree.
  • Ulei de peşte – 2 liguriţe care asigură 2 grame de acizi graşi omega-3 zilnic. Consultaţi medicul dacă luaţi anticoagulante. Vegetarienii pot lua în schimb o lingură de ulei din seminţe de in.

PLANTE

ATENŢIE! Nu folosiţi simultan plantele din lista următoare.
Uz intern: frasin, echinacea, usturoi, hydrastis, gheara-pisicii, astragalus, ciuperci reishi/maitake

ALIMENTAŢIA

Consumaţi din belşug:

  • ananas, ardei, citrice, fructe de pădure – pentru vitamina C;
  • carne de pasăre, crabi, fasole, germeni de grâu – pentru zinc.

Reduceţi consumul de:

  • lactate;
  • alcool.

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011

Leave a Comment

Scroll Up