astmul

Afecţiuni

Astmul

Astmul e o afecţiune cronică respiratorie inflamatorie. O criză de astm are loc când bronhiile care conduc aerul spre plămani se contractă, producând dificultate la respiraţie, gâfâieli, şuierături şi tuse.
În cazurile de astm, chiar şi foarte uşoare, există inflamaţii în plămâni, şi acest lucru este important în toate formele bolii. Inflamaţia există şi la unele persoane care suferă de alergii.

Astmul – Cauze

Astmul poate fi legat de o tendinţă moştenită genetic. Cercetări preliminare mai sugerează că el poate fi cauzat de alergii totuşi, este interesant de menţionat că în timp ce mulţi bolnavi de astm au şi alergii, nu toate persoanele cu alergii au astm.

Eliberarea unei substanţe chimice numite histamina poate cauza multe din manifestările fizice ale alergiilor şi astmului. Histamina a fost legată de inflamaţie, congestie, secreţie exceasivă de mucus şi contracţia căilor aeriene, precum şi măncărimile însoţite de urticarie. Numeroase elemente iritante precum praful şi insectele care trăiesc în praf, mucegaiul, gândacii de bucătărie, polenul şi matreaţa animalelor pot declanşa alergii sau astm.

Alte elemente care declansează astmul sunt fumul de tigară, aerul rece, umiditatea, gimnastica, alergiile la alimente sau medicamente, precum şi infecţiile respiratorii ca răcelile, gripa şi bronşita.

Simptome

  • senzaţie de încordare – nu de durere- în piept
  • respiraţie suieratoare
  • respiraţie dificilă, care se poate ameliora în poziţie verticală
  • tuse, deseori însotită de flegmă
  • nelinişte sau insomnie.

Prevenire şi tratament

Este prudent să se consume o dieta cu conţinut scăzut de grăsimi, bogată în fructe şi legume, care sunt legate de starea de sănătate respiratorie.

Magneziul

poate ajuta plămânii să se relaxeze şi poate reduce inflamaţia. De asemenea, unele cercetări arată că magneziul vă poate ajuta să aveţi un somn liniştit, care este important, deoarece insomnia cauzată de tuse tinde să apară frecvent la persoanele cu alergii şi astm.

Considerată un element protector puternic al plămânilor, se crede că flavonoida quercitina are capacitatea de a reduce eliberarea de histamina. Şi o altă flavonoida, luteolina, poate avea acest efect. Quercitina pare a avea proprietăţi antiinflamatoare.

Seleniul

un mineral antioxidant, se asociază cu vitamina E pentru protejarea celulelor împotriva deteriorării produse de radicalii liberi şi se crede că efectul său protector este benefic pentru membranele căilor aeriene. Seleniul poate asigura niveluri adecvate de glutation peroxidază, despre care se crede că este o enzimă puternică, având capacitatea de a combate radicalii liberi.

O dietă bogată în acizi graşi omega-3 poate ajuta la reducerea inflamaţiei, iar alimentele care măresc imunitatea, bogate în zinc, pot ajută la menţinerea unui sistem imunitar puternic.
Vitamina C acţionează ca antioxidant şi ajută la protejarea plămânilor de poluanţii din mediu, care adesea intensifică astmul.

Suplimente alimentare

Suplimentele trebuie folosite împreuna cu tratamentul convenţional. Nu renunţaţi niciodată la medicamentele pentru astm fără consultarea medicului. Suferinzii de astm pot avea carenţe ale unor substanţe nutritive esenţiale, mai ales vitamina C, magneziu şi vitamina B6.

Vitamina C, principalul antioxidant prezent în învelişul tactului respirator, pare să acţioneze imediat pentru a combate oxidanţii inhalaţ. În puls, ea poate opri o reacţie alergică, împiedicând celulele să elibereze histamina. Vitamina C este foarte eficientă şi în cazul astmului provocat de exerciţiile fizice, conform unor studii, o doză de vitamina C înainte de a exersa poate chiar să oprească o criză de astm. Alte cercetări au arătat că suplimentele cu vitamina B6 reduc respiraţia şuieratoare şi alte simptome ale astmului.

Flavonoida quercitina are două efecte principale: inhibă eliberare histaminei şi ca antioxidant, neutralizează moleculele instabile de oxigen care pot cauza inflamaţia bronhiilor. Peştele gras, precum somonul, macroul şi codul, dar şi uleiul de peşte ne pot proteja de astm deoarece reprezintă o sursă bogată de acizi graşi omega-3, consideraţi a avea efecte antiinflamatoare. Astmaticii pot beneficia de expectorante precum lemnul-dulce, dar şi de alte plante medicinale precum cimbrul, patlagina, isopul şi usturoiul.

Dozaj recomandat pentru suplimente

Vitamina C

Dozaj: 500 mg de doua ori pe zi.
Sfat: Reduceţi doza dacă faceţi diaree.

Magneziu

Dozaj: 200 mg de două ori pe zi.
Sfat: Luaţi suplimentul timp de 6 săptămâni pentru a restabili nivelul adecvat.

Vitamina B6

Dozaj: 50 mg de două ori pe zi.
Sfat: E deosebit de important dacă luaţi teofilina, un medicament alopat pentru astm.

Quercitina

Dozaj: 500 mg de trei ori pe zi.
Sfat: Luaţi-o cu 20 minute înainte de masă deseori se vinde împreună cu vitamina C.

Ulei de peşte

Dozaj: 2 linguriţe care oferă 2 grame de acizi graşi omega-3.
Precautie: Consultaţi medicul dacă luaţi anticoagulante.

Plante

Astmul nu admite o medicaţie stabilită de către pacient. Remediile din plante prescrise de specialistul în medicina plantelor trebuie văzute doar ca terapie complementară şi trebuie administrate doar cu acordul mediclui curant.
Atenţie! Nu folosiţi simultan plantele din lista următoare.

La recomandarea unui specialist în medicina plantelor
Cires sălbatic, spilcuţe, rostopască
Uz intern
Lumânărică: Infuzaţi 1.5-2 g de plantă într-o cană cu apă clocotită timp de 15 minute. Strecuraţi şi beţi 3 căni pe zi.
Angelica ( extract din rădăcină, 1:1 în alcool 25%). Luaţi 0.5-2ml, de 3 ori pe zi.
Cimbru: Adaugaţi un pliculeţ de plantă la o cană cu apă clocotită. Lasaţi să infuzeze timp de 5 minute, apoi strecuraţi. Beţi 3 căni pe zi.
Eucalipt: Luaţi 4-10 g pe zi, sub formă de capsule sau de infuzie.
Isop: Puneţi 1-2 linguriţe de flori uscate la o cană cu apă clocotită. Lasaţi să infuzeze timp de 5-10 minute şi strecuraţi. Beţi 3 căni pe zi.
Tămâie(tablete, 150mg de extract). Luaţi 1-2 tablete de 3 ori pe zi.
Lavandă: Puneţi 2-3 g de flori la o cană cu apă clocotită. Lasaţi sa infuzeze timp de 5-10 minute. Beţi 3-4 căni pe zi, între mese.
Lemn-dulce: Adăugaţi 1-2 linguriţe de pulbere de rădăcină la o cană cu apă clocotită lasaţi să infuzeze timp de 10 minute, apoi strecuraţi. Beţi 2 căni pe zi. Faceţi o cură de 4-6 săptămâni, acompaniată de o dietă hiposodată.
Turmeric (tinctură, 1:5 în alcool 70%). Luaţi 20 de picături în apă, de 3 ori pe zi, după mese.

TERAPII ALTERNATIVE

Tratament individual
Homeopatie
Atenţie, doar un tratament de fond, stabilit de medicul homeopat, va poate ajuta pe durată lungă.
Pentru a rări prizele de aerosoli sau în asociere cu cele de mai jos: Nicotiana tabacum 4CH, 3 granule la fiecare criză sau senzaţie de jenă, de maxim 6 ori pe zi. Arsenicum album 15CH, o doză pe săptămână. Pulmon histamina 30 CH, o doză pe săptămână.
Alergie la polen: Polen 9CH, 3 granule în fiecare zi. O cură trebuie începută cu o lună mai devreme şi urmată pe tot parcursul perioadei în care este polen.
Alergie la acarieni: Dermatophagoides pteronyssinus 4CH, 3 granule pe zi, în cure de 15-30 de zile.

Fitoterapie
Ribes nigrum Bg MG 1D, 150 picături dimineaţa, Betula pubescens, 100 de picături la prânz si Quercus pedonculata Bg MG 1D, 100 de picături seara.

Oligoterapie
Litium, 1-2 doze pe zi. Atenţie: tratamentul “terenului” bolii este indispensabil.

SPECIALIŞTI

Pentru tratarea “terenului “ bolii: un acupunctor, fitoaromoterapeut, homeopat, etc.
Este absolut necesar să învăţaţi să respiraţi corect: practicaţi taiji quan, qi gong, yoga sau alte sporturi uşoare.
În cazurile mai severe, este indispensabilă o abordare psihocomportamentală: terapii precum hipnoza, sofrologia, relaxarea, meditaţia, floriterapia.

ALIMENTAŢIA

Consumaţi din belşug:
Amaranta, avocado, quinoa, seminţe de floarea-soarelui, pentru magneziu.
Ceapă roşie, cireşe, fructe de pădure, mere, pentru quercitina.
Nuci braziliene, peşte, seminţe de floarea-soarelui, stridii, pentru seleniu.
Ardei, broccoli, căpşuni, citrice, pentru vitamina C.

Reduceţi consumul de
Alimente care declansează crize (în funcţie de predispoziţiile proprii), cum ar fi alimentele ce conţin următorii aditivi: benzoati (E210-219), sulfiţi (E220-228) sau galati (E310-312).
Cidru, vin şi bere.
Salicilaţi, prezenţi în ceai, aspirină, oţet, vinegrete şi fructe.
Alimente cu drojdie sau mucegai, precum pâinea sau unele brânzeturi.
Alimente, bauturi şi gustări ce conţin coloranţii E102, E104 şi E 110.
Laptele de vacă, cerealele, ouale, nucile şi alunele (în special arahidele).

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011

Leave a Comment

Scroll Up