Floarea patimilor sau passiflora incarnata

Floarea patimilor sau passiflora incarnata

Floarea patimilor este uşor recunoscută după florile sale. Face parte din familia Passifloraceae. Arbustul căţărător poate atinge şi înălţimea de 10 m. pe lujerii subţiri, goi, de 5 m lungime, uşor brăzdaţi transversal se află frunzele lobate în trei.
Loburile frunzei au forma unor lancii, mărginile sunt uşor zimţate. Pe coada frunzei se află două glande de nectar. Cârceii lungi provin de sub frunze.

Floarea specifică minunată, cu pedicul, a plantei apare la capătul frunzelor cele mai tinere. Diamentrul florii deschise poate atinge şi 8 cm. Sepalele florii sunt lungi, ovoide, în partea superioară ascuţite. Petalele lunguieţe, rotunjite sunt de culoare albă, violetă sau roşie. Staminele sunt purpurii, pe interior aproape negre.

Unde se găseşte floarea patimilor?

Locul de origine a plantei este America de Sud (Brazilia) şi India de Est. Planta preferă în principal clima subtropicală, caldă.

Florea patimilor se utilizează în principal ca sedativ. Efectul sedativ, calmant şi antispastic este cunoscut de foarte mult timp. Băştinaşi din zonele tropicale o folosesc de mult timp pentru vindecarea rănilor. Amerindienii se servesc de sucul fructelor la tratarea durerilor de ochi, iar frunzele strivite au reputaţia de vindecătoare ale hemoroizilor, ale arsurilor şi ale erupţiilor cutanate.

Planta este un sedativ de mult îndrăgit. Floarea patimilor, mai exact substanţa activă homeopată obţinută din aceasta este aplicată în domeniul homeopatiei ca sedativ, antispastic si pentru ameliorarea simptomelor reumatice. Planta are efecte benefice şi în cazul problemelor cardiace şi circulatorii, şi în caz de hipertensiune uşoara. Efectele adverse nu sunt cunoscute nici în prezent.

Care părti se utilizează?

Toate părţile deasupra solului se pot utiliza în scopuri medicale. Planta este recoltată în perioada de înflorire (vara, respectiv toamna), apoi se lasă să se usuce. În scop homeopatic planta se cultivă în condiţii speciale, deoarece în acest caz se utilizează planta proaspătă. Substanţele active sunt flavonoidele, în principal vitexina, respectiv cumarina, umbelliferonul şi maltolul.

Flavonoidele pot fi uitlizate atât în caz de afecţiuni cardio-vasculare cât şi ca antispastice. Derivaţii cumarinei au efect antispastic şi de calmare a nervilor.

Medicii homeopatici aplică cu plăcere substanţele active ale plantei. Deoarece planta nu este foarte răspândită la noi, extrasul poate fi obţinut din farmaciile care distribuie produse homeopate.

În caz de tulburări de somn nu apelaţi imediat la somnifere, deoarece efectele adverse ale substanţelor chimice şi crearea dependenţei sunt foarte bine cunoscute. Un efect benefic, blând îl are preparatul homeopat cu efect sedativ realizat din florea patimilor, valeriana şi portocala. Efectul relaxant şi antispastic este deosebit.

Florea patimilor – DOMENIUL DE APLICARE

✅ împotriva tulburărilor de somn;

✅ stare de nervozitate, emoţii;

✅ în caz de simptome cardiace şi circulatorii;

✅ în caz de simptome reumatice;

✅ ca antispastic;

✅ la scăderea tensiunii arteriale uşor ridicate.