diabetul

Afecţiuni

Diabetul

Diabetul este caracterizat de niveluri ridicate de glucoză (zahăr simplu necesar tuturor celulelor pentru energie) în sânge, ca rezultat al unei dereglări a secreţiei şi/sau acţiunii insulinei (hormonul necesar pentru utilizarea glucozei).
Există doua forme de diabet, de tip I şi de tip II.

Tipul II este cea mai frecventă formă de diabet şi este responsabil pentru 90% din cazuri. Spre deosebire de diabetul de tip I, care este diagnosticat de obicei în copilarie sau adolescenţă, diabetul de tip II afectează în general adulţii. Diabetul de tip II se dezvoltă treptat şi afectează de obicei persoanele cu vârste peste 40 de ani, care tind să fie obeze.

Simptomele diabetului mellitus (numele complet ambelor tipuri ale bolii) sunt, în linii mari, aceleaşi.
Complicaţiile asociate cu ambele tipuri de diabet cuprind boli cardiovasculare, deteriorări ale nervilor, pierderea vederii şi boala de rinichi.

Diabetul e o afecţiune complexă, a cărei cauză nu este clar inteleasă, deşi factorii genetici pot avea un rol în ambele tipuri. La apariţia diabetului de tip II, în afară de componenţa genetică, sunt implicate tulburări metabolice şi obezitatea. Numeroase studii arată că obezitatea nu numai ca favorizează dezvoltarea diabetului, dar promovează şi evoluţia bolilor de inimă.

La femeile insărcinate poate apărea diabetul de gestaţie, prezentând un risc mărit de apariţie ulterioară a diabetului. În formă mai puţin frecventă, cea de tip I, sistemul imunitar atacă în mod greşit celule din corp care produc insulina, rezultând deficitul de insulină.

SIMPTOME

  • sete excesivă
  • urinare frecventă şi excesivă
  • scădere in greutate
  • vindecare lentă a tăieturilor şi rănilor
  • infecţii recidivante, de pildă urinare şi genitale
  • vedere tulbure
  • senzaţia de amorţeală sau furnicături în mâini sau picioare

PREVENIRE ŞI TRATAMENT

Atenţie! Diabetul este o afecţiune care trebuie întotdeauna tratată de medic, deşi tratamentul convenţional poate fi completat cu numeroase suplimente şi plante medicinale.

Remediile naturale pot preveni unele dintre complicaţiile pe termen lung ale acestei boli cronice, dar tratabile.
Înainte de începerea oricîrui plan de nutriţie, persoanele cu diabet trebuie să-şi revizuiască atent orice decizie privind dieta împreună cu medicul. Dieta fiecărei persoane trebuie să fie stabilită individual pentru a corespunde necesităţilor de insulină.

Alimentele bogate în carbohidraţi complecşi sunt digerate cu o viteză ce permite glucosei să fie eliberată treptat în sânge, ceea ce ajută la menţinerea nivelurilor normale de glucoză. Fibrele dietetice pot încetini absorbţia glucozei şi promova saţietatea, ceea ce este bine pentru pierderea în greutate. Fibrele solubile ajută la scăderea nivelurilor de colesterol din ser, multe persoane cu diabet prezintă un risc mărit de apariţie a bolilor vasculare coronariene.

Cercetătorii presupun că un nivel scăzut al magneziului în ser poate fi un posibil indicator al diabetului de tip II. Se mentionează că alimentele bogate în magneziu, cum sunt orzul sau cereale integrale, tind să aibă şi un conţinut bogat în fibre.

Este util şi consumul de alimente sănătoase pentru inimă cum sunt cele bogate în grăsimi mononesaturate, în special când înlocuiesc grăsimile saturate care înfundă arterele.

Deoarece persoanele cu diabet suferă adesea de probleme vasculare, o dietă bogată în vitamina C va ajută la protejarea venelor şi a ţesuturilor conjunctive. Vitamina C acţionează şi ca un antioxidant, iar unele studii au arătat că oxidarea produsă de radicalii liberi poate contribui la deteriorarea ţesuturilor cauzată de diabet.

Faceţi mişcare în mod regulat. Persoanele care ard peste 3500 calorii pe săptămână prin exerciţii fizice sunt de doua ori mai puţin predispuse la diabet de tip II decât cele care pierd sub 500 de calorii săptămânal. Exerciţiile pot benefice şi celor cu diabet de tip I. slăbiţi pentru a preveni apariţia diabetului de tip II.

SUPLIMENTE ALIMENTARE

Diabetul trebuie controlat îndeaproape, sub îndrumarea unui medic. Suplimentele menţionate pot fi folosite împreună cu medicamentele prescrise şi indiferent de tipul de diabet. Unele suplimente impun modificarea dozelor de insulină sau medicamente hipoglicemiante (care scad nivelul de zahăr din sânge) pentru diabetul de tip I, iar modificarea dozelor trebuie făcută la indicaţia medicului.

Vitaminele B ajută la producerea unor enzime care transformă glucoza în energie şi pot preveni leziunile nervilor. Mineralul crom scade nivelul de zahăr din sânge şi reduce nivelul de colesterol la diabetici. Acizii graşi esenţiali protejează nervii şi menţin supletea arterelor. În special uleiul de peşte poate creşte nivelul de HDL (colesterolul bun) din sânge, reducând riscul bolilor de inimă. Antioxidanţii protejează nervii, ochii şi inima: vitamina E poate opri acumularea plăcii arteriale, air acidul alfa-lipoic îmbunătăţeşte metabolizarea glucozei.

Mulţi diabetici au carenţe de magneziu şi zinc, care ajută organismul să utilizeze insulină şi să vindece rănile (nivelul ridicat de glucoză împiedică vindecarea corespunzătoare a rănilor). Dacă luaţi zinc pe termen lung trebuie să adaugaţi cupru. Aminoacidul taurina stimulează secreţia de insulină şi poate preveni tulburările de coagulare a sângelui, care pot genera boli de inimă.

Dozaj recomandat pentru suplimente:

  • complex de vitamine B: un comprimat pe zi, dimineaţa, la masă. Cautaţi un produs cu 50 mcg vitamina B12 şi biotină, 400 mcg acid folic şi 50 mg din celelalte vitamine B.
  • crom: 200 mg o dată pe zi la masă. Poate modifica necesarul de insulină consultaţi medicul.
  • magneziu: 200 mg de doua ori pe zi. Nu luaţi magneziu dacă aveţi o boală de rinichi.
  • zinc: 25 mg pe zi. Alegeţi un supliment cu 2 mg cupru.
  • ulei de peşte: 2 liguriţe care asigură 2 grame de acizi graşi omega-3 pe zi. Sfatuiţi-vă cu medicul dacă luaţi anticoagulante.
  • antioxidanţi: 1000 mg vitamina C, 400 UI vitamina E si 150 mg acid-lipoic în fiecare dimineaţă. Sfatuiţi-vă cu medicul înainte de a lua acid alfa-lipoic, deaorece poate influenţa glicemia.
  • taurina: 500 mg L-taurina de 2 ori pe zi, pe stomacul gol. Dacă luaţi taurina mai mult de o lună, adaugaţi o combinaţie de aminoacizi.

PLANTE

ATENŢIE! Nu folosiţi simultan plantele din lista urmatoare. Remediile din plante pot fi utile doar în cazurile uşoare de diabet zahărat de tip II. Este recomandabil să obţineţi avizul medicului pentru un tratament cu plante.

Uz intern

  • afin (tablete, 60 mg) – luaţi 1-3 tablete pe zi, cu apă.
  • păpădie (capsule cu 300 mg de pulbere) – luaţi câte o capsulă de 3 ori pe zi, cu apă.
  • schinduf – luaţi 2 g de pulbere în puţina apă, de 3 ori pe zi.
  • garnicia (capsule cu 400 mg de pulbere) – luaţi câte o capsulă cu un pahar cu apă de 3 ori pe zi, cu 30- 60 de minute înaintea meselor principale
  • măslin (tablete cu 500 mg de pulbere din frunze) – luaţi câte o tabletă pe zi, la masă.
  • ortosiphon (frunze uscate) – infuzaţi 5g de frunze uscate într-un litru de apă clocotită timp de 5 minute. Strecuraţi. Beţi 1-3 căni pe zi, ultima, cu mult înaintea orei de culcare.
  • ienupar (tinctură, 1:5 în alcool 45%) – luaţi 10-20 de picături într-un pahar mic cu apă îndulcită, de 3 ori pe zi
  • gymnema sylvestre – luaţi 200 mg extract de doua ori pe zi.

Atenţie: poate modifica necesarul de insulină consultaţi medicul.
SFAT: Gingko biloba este utilă în tratamentul a două efecte secundare ale diabetului: leziunile nervoase şi circulaţia periferică proastă. Dacă aveţi simptome de un tip sau altul, ori dacă vă este greu să vă controlaţi glicemia, încercaţi să luaţi 40 mg extract de gingko biloba, de trei ori pe zi.

ALIMENTAŢIA

Consumaţi din belşug:

  • cartofi , cereale integrale, fasole, orez –pentru carbohidraţi complecşi
  • fasole, linte, sparanghel – pentru fibre dietetice
  • alune şi nuci, avocado, ulei de canola, ulei de măsline – pentru grăsimi mononesaturate
  • amaranta, orez brun, seminţe de floarea-soarelui – pentru magneziu
  • broccoli, citrice, ardei gras – pentru vitamina C

Sfaturi

  • Persoanele care suferă de diabet pot beneficia de efectele alimentelor din soia. Aceste produse – făina de soia, laptele de soia şi tofu – îmbunatatesc controlul glucozei, protejează împotriva bolilor de inimă şi reduc strasul exercitat asupra rinichilor.
  • Dacă vă place cafeaua, puteţi să vă bucuraţi de ea, dar treceţi la cafea decofeinizată. Un studiu realizat în SUA pe durata a 11 ani pe aproape 29000 de femei postmenopauzale a descoperit că cele care au băut peste 6 cesti de cafea pe zi au fost expuse unui risc de diabet zaharat de tip II mai mic cu 22%. Riscul a fost redus cu 33% pentru cele care au băut aceeaşi cantitate de cafea, dar decofeinizată. Aşadar antioxidanţii din cafea, şi nu cofeina, sunt cei care ne protejează. Se crede că antioxidanţii (asemănători celor găsiţi în fructe de padure şi struguri) protejează celulele beta din pancreas (care produc insulina) de atacurile radicalilor liberi. Un ingredient al cafelei, acidul clorogenic – găsit şi în vinul roşu şi ciocolată – pare a încetini absorbţia zahărului în celule.
  • Puneţi puţină scorţişoară în terciul de ovăz sau în musli-ul de dimineaţă. Studiile au descoperit că scorţişoara reduce glicemia, colesterolul (inclusiv cel “rău” LDL) şi trigliceridele(grăsimi sanguine nocive pentru inimă ) şi măreşte eficienţa insulinei. Potrivit unui studiu, consumarea a ¼ pana la 1 ¼ de scorţişoară pe zi timp de 40 de zile poate reduce nivelul glucozei din sânge cu 18-29%. Obiectiv: ½ liguriţă pe zi este o ţintă bună. Ajungeţi la această cantitate treptat în caz ca sunteţi alergic la scorţişoară. Mai puteţi pune scorţişoară în compoturi sau pe pâine prajită, încercaţi, de asemenea, să adăugaţi ½ liguriţă la cafea, înainte de a o prepara, sau la ceaiul negru. Scorţişoara dă un gust interesant – alegere bună (în cantităţi moderate) pentru persoanele cu diabet zaharat.

Reduceţi consumul de:

Leave a Comment

Scroll Up