ceai verde

Plante Medicinale

Ceai verde, ceai negru

Originar din China şi India, ceaiul reprezintă încă un important produs de cultură în ambele ţări. Atât ceaiul verde, cât şi cel negru sunt preparate din aceeaşi plantă, diferenţa constând în modul de tratare a plantelor.
Arbustul poate atinge înălţimea de 10 m, dar de obicei creşte la nivelul de 1 m. Florile arborelui de ceai sunt albe şi au un miros dulce; fructele sunt sub formă de capsule rotunde.

PĂRŢILE UTILE

FRUNZELE

  • Frunzele, recoltate pe tot parcursul anului, sunt folosite la prepararea ceaiului negru sau verde.
  • Funzele din vârful arbustului sunt şi cele mai aromate; se culeg doat peţiolul cel mai sus situat şi două frunze tinere adiacente.
  • Ceaiul negru este fermentat; ceaiul verde este trecut rapid prin abur; astfel, compuşii lui activi sunt mai puternici.
  • Ceaiul se bea ca infuzie, singur sau amestecat cu alte plante, precum menta sau lămâia.
  • Frunzele se folosesc la prepararea unor produse farmaceutice precum pulberile şi extractele.

COMPUŞI ACTIVI

Compusul activ principal al celor două tipuri de ceai este cofeina, cu efect stimulant asupra sistemului nervos central. Ceaiul conţine acizi fenolici, flavonoide şi tanini. Totuşi, fermentaţia alterează polifenolii din ceaiul negru, de aceea ceaiul verde pare să fie mai eficient din punct de vedere medicinal.

UTILIZĂRI MEDICINALE

Frunzele erau folosite de mii de ani pentru a prepara o băutură medicinală care stingea şi setea. În medicina tradiţională chineză, ceaiul verde tratează o gamă variată de afecţiuni. În plus, are reputaţia de a prelungi viaţa.

Cercetări recente s-au axat pe potenţialul anticancerigen al ceaiului verde. Mai multe studii pe animale au arătat că polifenolii antioxidanţi din ceaiul verde inhibă unele tipuri de cancere, mai ales cele de prostată, pancreas, colon şi rect. Aceşti compuşi antioxidanţi acţionează prin blocarea formării de compuşi care provoacă apariţia cancerului, precum nitrozaminele, prin suprimarea activării carcinogenilor şi prin neutralizarea agenţilor ce declanşează cancerul.

Efectul stimulator şi cel diuretic ale ceaiurilor verde şi negru se datorează în principal conţinutului lor de cofeină. Acţiunea stimulatoare a ceaiului verde combate epuizarea nervoasă; efectul său diuretic ajută în curele de slăbire. Ceaiul este şi antibacterian, iar taninii săi combat diareea.

O infuzie de ceai rece aplicată extern poate calma inflamaţiile. În 2002, cercetători americani au confirmat faptul că pigmenţii din ceai au propietăţi antiinflamatorii.

CULTIVAREA

Această plantă tropicală creşte cel mai bine într-un climat umed şi cald, iar în ţările cu climă temperată trebuie cultivat în sere încălzite.

PREPARARE ŞI DOZAJ

• În tratamentul epuizării nervoase şi al obezităţii
Infuzie: Puneţi 1 linguriţă de ceai verde sau negru la o cană de apă clocotită. Lăsaţi să infuzeze timp de 10 minute. Beţi 2 căni pe zi.
Capsule (375 mg de extract de ceai verde): Luaţi 2 capsule dimineaţa şi 2 capsule la prânz.
DACĂ SIMPTOMELE PERSISTĂ, APELAŢI LA MEDIC!

PRECAUŢII

• Consumul de ceai seara poate provoca insomnie.
• O cantitate mare de ceai poate produce constipaţie, indigestie şi agitaţie, datorită excesului de cofeină.
• Femeile însărcinate sunt sfătuite să limiteze consumul de ceai la 2-3 căni pe zi.

preluare: Portia de sanatate – Ed. Reader’s Digest, 2011

Leave a Comment

Scroll Up