strugurii ursului

Plante Medicinale

Strugurii ursului (Arctostaphylos uvae ursi)

Acesta este un arbust mic, peren. Se aseamănă cu agrişul, însă se înalţă mai puţin de la sol, formând mici grupuri târâtoare.
Ramurile goale, groase, pieloase, frunzele oblong-ovate sunt mai subţiri decât tulpina, în partea superioară fiind mai cărnoase. Suprafaţa frunzelor care rămân verzi în toate anotimpurile prezintă nervuri.
Florile mici, sub formă de clopoţei sunt de culoare albă sau roz, cu marginile zimţate. Planta înfloreşte din aprilie până în iunie. Fructele plantei sunt roşiatice. Gustul fructelor este fad, acrişor. Planta este protejată şi face parte din familia Ericacea, astfel nu poate fi culeasă fără permisiune.

Unde se găsesc strugurii ursului?

Planta creşte în zonele temperate, montane, fâneţe montane, pustietăţi, zone mlăştinoase, bogate în humus din Europa, Asia şi America, dar şi la marginea pădurilor de brazi.
Arbustul strugurilor ursului cu florile roşii este deosebit de răspândit în Europa de Nord, fiind prezent şi în Alpi şi în zonele învecinate Alpilor. În cantităţi mici se găseşte şi pe fâneţele montane de la noi.

Efectul strugurilor ursului

Ceaiul realizat din frunzele plantei este un dezinfectant urinar şi are un efect puternic astringent. Substanţele sale active contractă musculatura netedă a căilor urinare. Substanţele astringente protejează suprafaţa ţesuturilor, împiedicând pătrunderea germenilor.
Din acest motiv ceaiul din strugurii ursului este recomandat în caz de probleme renale sau ale vezicii urinare. Dacă simptomele nu dispar nici în cazul în care ceaiul a fost consumat mai multe zile la rând, adresaţi-vă obligatoriu medicului, deoarece simptomele pot ascunde grave modificări organice.
Pe durata curei cu ceai din frunze de strugurii ursului consumul de fructe acre , varza murată şi a altor alimente acre este strict interzis. Alimentele acre cresc nivelul acid al urinei afectând efectele ceaiului de plante.
Planta are un efect benefic şi în caz de tuse şi diaree cronică, administrând totodată şi medicamentele corespunzătoare. Strugurii ursului fac parte dintre primele plante medicinale cunoscute. Efectul benefic este cunoscut încă din Evul Mediu.
Conform unor documente, planta era utilizată în Anglia încă din secolul 13 ca dezinfectant al căilor urinare.

Care părţi se utilizează?

În medicină se utilizează numai frunzele plantei. Frunza plantei perene teoretic poate fi recoltată în orice perioadă. Pe cât posibil însă se va recolta la finalul verii sau începutul toamnei, deoarece în această perioadă conţinutul de substanţe active este cel mai ridicat. Frunzele se usucă la aer uscat, răsfirate.
Strugurii ursului este o plantă protejată, poate fi culeasă numai în baza unui permis!

Substanţele active

Arbutina reprezintă 12% din substanţele active ale plantei, fiind cea mai importantă componentă şi având un efect dezinfectant pentru căile urinare. Folosită în general sub formă de pulbere sau tinctură, planta conţine tanin, flavonide, hidrochinon şi ulei volatil. Cea mai importantă substanţă activă a anasonului este uleiul volatil denumit anetol. Mirosul şi aroma specifică a plantei sunt date de acest ulei.

Domeniul de aplicare

  • probleme renale
  • afecţiuni ale vezicii urinare
  • tuse
  • diaree

Leave a Comment

Scroll Up