meloterapia

Terapii Alternative

Ce este meloterapia ?

De-a lungul vremurilor s-a observat efectul binefăcător al muzicii cu sonorităţi plăcute şi mai mult decât atât la unele persoane dotate, trăiri fantastice asemănătoare cu cele din lumea basmului, extraterestre, paranormale exprimate într-un limbaj actual.
Legendele vorbesc de zeul PAN care atunci când cânta la nai vrăjea animalele, caprele dansau.

Orfeu îmblânzea fiarele sălbatice cu lira, iar în Biblie se relatează cum David luând harpa cânta şi lui Saul îi era mai uşor şi mai bine şi duhul rău se depărta de el.
Elevii lui Pitagora (pitagoreicii) practicau muzica, melodii, ritmuri şi dansuri selectate pentru petreceri sau pentru ceremonialul religios public cunoscând efectele ei.
Azi vedem direct sau în filme cum unele animale cântă, emit sunete melodioase prin dresaj. Multe au un comportament de melomani, se adună în jurul aparatelor de radio, dând semne de mulţumire la ascultare.

Undele sonore

Este cunoscută acţiunea undelor sonore atât asupra plantelor care încolţesc şi cresc mai bine, cât şi a productivităţii laptelui, la vacile în ale căror grajduri se cântă, se ascultă muzică. Iată cum se redescoperă multiplele virtuţi ale muzicii – ea nu are numai un rol, o funcţie cultural estetică, aşa cum cred unii la prima vedere, ci şi o funcţie filozofică, magică, terapeutică.

Amintim în treacăt că descântecele (magia albă) practicate în vechime, dar şi în zilele noastre sunt şoptite, subliniindu-se anumite cuvinte cheie prin incantaţii, care emit o anumită frecvenţă ce intră în rezonanţă cu bolnavul.

Şi-a pierdut muzica forţa de pătrundere în psihicul uman producând adevarate transformări? Nu! Doar ignoranţa oamenilor a crescut, însă prin necunoaşterea ei pot să cadă pradă cunoscătorilor care folosesc în sens distructiv anumite sonorităţi, de obicei foarte înalte, care se apropie de frecvenţa zgomotelor, neplăcute urechii.

Nu mai vorbim de mesajele textelor, atunci când muzica este însoţită si de cuvinte! S-a ajuns la desonorizarea muzicii. În goana după originalitate, urmând moda veacului, s-a ajuns la expansiune, la adevarate mutaţii stilistice.

În Manifestul muzicienilor futurişti se spune: ne face infinit mai multă plăcere să combinăm ideal zgomotele tramvaielor, ale autocamioanelor, ale trăsăturilor şi ale mulţimii gălăgioase, decât să ascultăm spre exemplu Eroica sau Pastorala, iar de Paşti – un cocert de locomotive.

Cum s-a ajuns la această situaţie?

Omul modern fiind extrem de ocupat nu îşi mai rezervă timp pentru sine. Procesul de încântare nu se mai produce la auzul flautului sau harpei. A dispărut din el copilul, care trebuie să existe în fiecare – copilăria din om, capacitatea de a se uimi în faţa frumosului, a ineditului, care dă prospeţime şi vigoare.
În schimb există pericolul ca muzica să redevină o forţă, să inducă violenţa pe plan psihic tulburări de neimaginat, în special la tinerii adepti ai noilor curente (jazz, rock, havy-metal etc.).

Cu atât mai mult ni se pare extrem de important atât de a denunţa efectele nocive, cât şi de a aduce la cunoştinţa publicului larg, a oamenilor de toate vârstele şi în special a tinerilor adevărul despre muzica şi virtuţile ei, efectele ei binefăcătoare, tămăduitoare.

Meloterapia este metoda de vindecare sau atenuare a simptomelor prin ascultarea muzicii

Întrebările care vin imediat sunt următoarele:
Care este muzica ce are virtutea de a vindeca?
Ce ritm are?
În ce ambianţă se asculta? Care sunt condiţiile de ascultare?
Care trebuie să fie nivelul sonor? (cât de tare sau cât de încet trebuie să fie?)

Muzica ce are capacitatea de a induce echilibrare energetică prin fenomenul de biorezonanţă indus de vibraţiile sunetelor este în general muzica instrumentală. De altfel înţelesul fără cuvinte al muzicii este cel care conferă putere şi valoare. Se spune că nu ar exista muzică şi nu ar fi nevoie de ea dacă s-ar putea exprima verbal ceea ce se comunică prin muzică: toată gama sentimentelor umane, fenomene naturale, sugestia unor anotimpuri, ale momentelor zilei şi nopţii cu fascinamentul inexprimabil, peisaje mirifice, mobilizarea forţelor, energiilor sau, dimpotrivă, disiparea, risipirea lor în oceanul galactic.

Ritmul este elementul esenţial care conferă starea de confort sau disconfort şi care leagă auditoriul (ascultătorul) de sentimentul timpului.
Se ştie că în timpul vieţii intrauterine fătul ascultă bătăile inimii mamei lui. Cu acest ritm se obişnuieşte el. Într-un context de protecţie maximă la temperatura corpului. Ritmul tobelor la popoarele primitive este tocmai acest ritm.

În muzica medievală şi clasică regăsim binecunoscutul ritm din viaţa noastră de dincolo de amintire, tezaurizat în subconştient.

Meloterapia – Redăm mai jos o listă (după o cercetătoare americană) de compozitori şi opere folosite în general:

Bach:
Largo, Concertul în La
Simfonia în Si bemol
Suită pentru orchestră
Concertul brandemburgic nr. 4
Beethoven:
Eroica
Sonata lunii
Simfonia a 7-a (Allegretto)
Brahms:
Intermezzo-urile
Chopin:
Concertul nr. 1 pentru pian (p.II)
Valsul în la minor
Debussy:
Clar de lună
Grieg:
Concertul pentru pian în la minor (p.II)
Haydn:
Simfonia nr. 99 (p.II)
Maille:
Invocaţie
Mendelssohn:
Simfonia italiană (p.II)
Mozart:
Simfonia nr. 40 (p.II)
Provost:
Intermezzo
Rahmaninov:
Concertul nr. 2 (p.II)
Saint-Saens:
L’Aquarium (din Carnavalul animalelor)
Schumann:
Arăbesc. Reverie
Schubert:
Simfonia a 8-a (p.II)
Ceaicovski:
Simfonia a 6-a
Wagner:
Preludiu la Parsifal
Steaua serii (Trannhauser)

Meloterapia şi condiţii de ascultare a muzicii:

  • este recomandat să fii singur în cameră, pe cât posibil într-o camera în care să nu fii deranjat în timpul ascultării;
  • sursa sonoră (radio, casetofon, boxă) să fie la distanţa de 2-3 metri de scaunul sau fotoliul în care vă aşezaţi;
  • să fie îndepărtate din câmpul vizual obiecte sau fotografii care vă trezesc amintiri;
  • scaunul sau fotoliul să nu fie nici prea înalt, nici prea scund, spre a nu îngreuna circulaţia sângelui;
  • mâinile vor fi aşezate pe lângă corp, iar picioarele paralele, nu încrucişate, pentru a facilita circulaţia energetică în meridianele corpului.

Poziţia încrucişat o folosim când ne apărăm de un interlocutor neplăcut sau care ne comunică lucruri neplăcute ori are un anumit ton, o violenţă verbală.

Nivelul sonor, intensitatea este greu de stabilit de noi. Dvs. sunteţi cei în măsură să apreciaţi fiecare după temperament şi acuitate auditivă, însă ţineţi cont de faptul că un nivel prea slab poate elimina anumite impresii, mai ales când este vorba de interpretarea unei orchestre, iar un nivel prea înalt (tare) oboseşte, modifică puterea afectivă a audiţiei.
La domiciliu se pot folosi căşti pentru audiţie pentru a nu deranja pe ceilalţi membri ai familiei.

Meloterapia – Iluminarea camerei sau sălii în care se face o şedinţă de meloterapie poate fi:

  • naturală (lumina zilei);
  • artificială, mai ales când se combină cu cromoterapie, practicându-se la alegerea culorii în funcţie de diagnostic.

De asemenea, când afară este o zi ploioasă sau ceţoasă, cenuşie, recurgem tot la lumina artificială, fie la domiciliu sau în timpul audiţiei în grup organizat.
Temperatura mediului ambiant: 20-22 de grade (18-24 de grade).

În timpul audiţiei recomandăm să vă amintiţi lucrurile minunate din natură: munţi, păduri, ape cristaline, flori, armonia culorilor etc., iar dacă sunteţi obosit, nu vă gândiţi la nimic, lăsaţi-vă furat, dus, legănat de muzică.
Recomandăm ascultarea a minimum trei piese muzicale. Alegerea lor se face în funcţie de nivelul cultural, cultura muzicală, de starea afectivă şi de diagnostic atunci când omul este bolnav.

Deci meloterapia ca şi alte metode naturale se foloseşte în scop profilactic şi în scop curativ.
Medicul, terapeutul este acela care selectează fragmentele muzicale în cazul al doilea.
Pentru că muzica acţionează subtil, pe sistem de vibraţii şi biorezonanţă, chiar o muzică a compozitorilor clasici, cultă, în secţiile de medicină internă sau în cabinetele stomatologice, indiferent de gradul de cultură al pacientului va avea un efect benefic.

Leave a Comment

Scroll Up