Blog

Apiterapia – terapia cu venin de albine

Apiterapia, utilizarea în medicină a produselor obţinute de la albine, a fost practicată încă din cele mai vechi timpuri. În epoca modernă, veninul albinelor a început să fie folosit în tratarea artritei şi a altor inflamaţii şi boli degenerative.

Literatura ştiinţifică de specialitate conţine numeroase articole legate de studiile clinice realizate în diferite ţări, iar armata SUA şi-a extins cercetările asupra componenţilor chimici care se găsesc în acest venin.

Veninul este bogat în substanţe active

Veninul albinelor producătoare de miere conţine cel puţin 18 substanţe active. Melitina, cea mai importantă substanţă, este unul dintre cei mai puternici agenţi antiinflamatori cunoscuţi (de 100 de ori mai puternic decât hidrocortizonul). Adolapinul este un alt antiinflamator puternic care inhibă ciclooxigenasele, având şi un rol analgezic. Alte substanţe sunt, de asemenea, implicate în răspunsul inflamator al veninului, prin slăbirea ţesuturilor şi facilitarea curgerii altor agenţi.

Când să se utilizeze această terapie

Terapia cu veninul de albine poate fi folositoare într-o mare varietate de situaţii. Charles Mraz, un apicultor din Middlebury, Vermont, a popularizat acest tip de terapie pe la sfârşitul anilor ’60. El a spus că este bine să fie încercat şi acest tip de terapie în oricare situaţie clinică unde nici un alt tratament nu a dat rezultate.
Oricum, iată patru dintre situaţiile în care veninul este cel mai folosit în tratamente.

Apiterapia şi beneficiile în artrita şi alte inflamaţii sistemice

Terapia cu venin de albine poate fi folositoare atât în cazurile reumatoide, cât şi în cele osteoartritice, ajutând la scăderea durerilor şi a umflaturilor. În cazul artritei reumatoide, nodulii reumatoizi se pot reduce ca mărime. Maladiile altor ţesuturi de legătură, cum este scleroderma, pot fi tratate şi ele în acest fel. Chiar şi inflamaţiile sistemice ale articulaţiilor, cum sunt colitele ulceroase sau chiar astmul, îşi pot găsi rezolvarea cu veninul de albine. În acest caz, veninul permite stimularea hipotalamusului şi a glandei pituitare, ceea ce poate duce la rezolvarea problemelor.

Leziuni acute şi cronice

Inflamarea tendoanelor şi rănile care apar în alte zone răspund foarte bine la terapia cu venin de albine. În acest caz, efectul este probabil unul antiinflamator. La nivel local, implică necesitatea unui răspuns al celulelor, la nivel imunitar, la acţiunea proteinelor străine. Durerile cronice de spate şi gât pot răspunde foarte bine la acest tip de tratament.

Apiterapia în vindecarea rănile şi cicatricele

Rănile şi ţesuturile cu cicatrice sunt înmuiate de substanţele din venin, se pot netezi şi îşi pot recăpăta culoarea. Rănile ţesuturilor interne, apărute ca urmare a unor intervenţii chirurgicale, se pot vindeca prin tratamentul zonei de la suprafaţa corpului.

Scleroza multiplă poate fi tratată cu venin de albine

Utilizarea veninului albinelor în aceste cazuri este insuficient cunoscută şi necesită încă studii viitoare. Specialiştii americani în imunologie studiază efectele extrasului de venin de albine pe pacienţii care suferă de scleroze multiple. Sute de persoane care suferă de această boală sunt totuşi în căutarea unui terapeut specialist în veninul de albine. Tratamentul este de lungă durată şi destul de sâcâitor, dar de obicei, în urma lui se poate constata o creştere a stabilităţii, scăderea oboselii şi a convulsiilor.

Apiterapia – modul de utilizare a veninului

Terapia cu veninul albinelor poate fi realizată cu ajutorul unui apicultor, de un alt pacient sau de rudele celui bolnav, cu condiţia să fie învăţat să umble cu albinele.
O albină este luată din stup sau dintr-un borcan, cu ajutorul unei pensete, pusă pe zona cu probleme a corpului unde ea va înţepa.

Numărul, locul şi frecvenţa înţepăturilor depind de pacient şi de necazurile cu care se confruntă el. O simplă tendonită necesită doar câteva înţepături, poate două-trei pe şedinţă, timp de două-cinci şedinţe. Pentru o boală cronică, cum este artrita, sunt necesare două-trei şedinţe pe săptămână, cu mai multe înţepături la o şedinţă, timp de una-trei luni.
Scleroza multiplă răspunde destul de greu la tratament, uneori poate dura luni de zile până când pacienţii să se simtă mai plini de energie. În aceste cazuri se recomandă un tratament de două-trei ori pe săptămână timp de şase luni până la primele rezultate, dar există cazuri în care organismul a răspuns şi mai repede.

Apiterapia – medicii folosesc injecţiile cu venin

Există medici care utilizează în practica lor terapia bazată pe veninul albinelor. Ei folosesc veninul colectat în fiole sterilizate pe care apoi îl injectează sub piele. Uneori se amestecă cu un anestezic local. Unii spun însă că utilizând acest mod de colectare a veninului se pierde din puterea lui, dar în multe situaţii este mult mai accesibil şi mai uşor aşa, decât să apelezi la un apicultor sau să ai de-a face direct cu albinele.
Efectele secundare care pot să apară în urma terapiei cu venin de albine sunt în general limitate la inflamarea şi durerea binecunoscute în astfel de cazuri.

Există însă riscul să apară o reacţie alergică la acest venin şi este bine ca întotdeauna să faceţi înainte de tratament un test.