Blog

Bolile cardiace

Cauza principală a deceselor în ţările dezvoltate, bolile cardiace sunt de fapt cunoscute în lumea medicală sub denumirea de ateroscleroză – o acumulare de depozite de grăsime sub forma de plăci de-a lungul părţii interioare a pereţilor arterelor.
Plăcile împiedică circulaţia sângelui prin vasele din corp, iar când o arteră delicată din inimă se infundă şi lipseşte organul de oxigen şi substanţe nutritive, se produce un atac de cord.

BOLILE CARDIACE – CAUZE

În mod tipic, bolile de inimă sunt cauzate de factori legaţi de stilul de viaţă: hipertensiunea, colesterolul mărit, obezitatea, inactivitatea, stresul şi fumatul. Niveluri de estrogen scăzut, diabet, cazuri în familie, niveluri ridicate de lipide în sânge (trigliceride), deteriorarea oxidantă produsă de radicalii liberi şi vârsta înaintată contribuie de asemenea la bolile cardiace.

BOLILE CARDIACE – SIMPTOME

✅ În primele stadii, bolile de inimă nu au simptome. Semnele de avertizare sunt nivelul ridicat al colesterolului şi hipertensiunea arterială.

✅ În stadiile avansate: dureri în piept, braţ sau maxilar (mai ales dupa activitatea fizică), palpitaţii şi respiraţie dificilă.

BOLILE CARDIACE – PREVENIRE ŞI TRATAMENT

Adoptarea unei diete sărace în grăsimi nesaturate

din uleiul de măsline, nuci, alune şi peşte gras, poate îmbunatăţi semnificativ nivelurile de colesterol. Peştele gras este bogat în acizi grasi omega-3, care s-au arătat promiţători în reducerea riscului de deces în anumite tipuri de infarct.

Uleiul de măsline, nucile şi alunele sunt surse foarte bune de vitamina E, care poate inhiba oxidarea colesterolului LDL, un factor critic în formarea plăcii care infundă arterele. Pentru starea de sănătate a inimii este benefică şi grăsimea mononesaturată.

Consumul sporit de vitamina C

poate proteja împotriva bolilor de inimă prin eliminarea radicalilor liberi nocivi, fortificarea vaselor de sânge şi, posibil, regularizarea tensiunii arteriale. Se crede că substanţele fitochimice flavonoide intensifică acţiunile antioxidante ale vitaminei C şi numeroase studii leagă flavonoidele din fructe, legume, ceai şi vin roşu de protecţia împotriva atacurilor de cord.

Acţiunile acestor antioxidanţi puternici pot întarzia distrugerea colesterolului care blochează arterele. Cercetătorii cred ca o singură flavonoidă unică din roşii, numită licopen, poate preveni ateroscleroza prin împiedicarea oxidării colesterolului LDL nociv.

Un studiu pe mai mult de 1000 de bărbaţi de vârsta mijlocie din 10 ţări europene a arătat că la aceia care au avut cel mai mult licopen în dietă, riscul de atac de cord s-a redus la jumătate.

Compuşii de sulf puternici

din usturoi şi ceapă, protejează împotriva bolii cardiovasculare. Cercetătorii sugerează că un consum regulat de usturoi poate inhiba sau micşora plăcile de grăsime din artere. Unii experţi recomandă consumul zilnic a jumătate până la un caţel de usturoi. Datele analizate leagă nivelurile crescute de homocisteina de arterele infundare şi de bolile de inimă.

Se pare că folatul, o vitamină B cheie

se asociază cu vitaminele B6 şi B12 pentru reducerea nivelurilor de homocisteină. Când participanţii la un studiu au adoptat o dietă bogată în folat, nivelurile medii de homocisteina au scăzut cu 7%. Tonul, avocado şi cartofii au cantităţi generoase de vitamină B6; carnea de pasăre şi fructele de mare sunt bogate în vitamina B12.
S-a arătat că o dietă bogată în alimente din soia şi fibre solubile îmbunătăţeşte sănătatea inimii prin reducerea colesterolului LDL nociv.

Proteinele din soia

(25 g zilnic), fibrele solubile din ovăz (beta-glucan), fasolea şi fibrele solubile din coajă seminţelor de psyllium şi din seminţele de in sunt benefice.
Colesterolul mărit este o cauză importantă a aterosclerozei şi hipertensiunea contribuie la bolile de inimă.

SUPLIMENTE ALIMENTARE

Suplimentele nu pot să inlocuiască un stil de viaţă sănătos şi nici să trateze factorii de risc, precum nivelul ridicat de colesterol, dar persoanele care au deja ateroscleroza pot beneficia de pe urma lor. Cu excepţia vitaminei E şi a uleiului de peşte, care pot interacţiona cu medicamentele anticoagulante, suplimentele pot fi folosite împreună cu medicamentele prescrise de doctor.

Primele patru suplimente recomandate sunt antioxidanţi, care dezactivează radicalii liberi (molecule instabile de oxigen) ce afectează celulele. Fiecare are o altă funcţie, aşa că trebuie luate împreună. Vitamina E previne primul pas din formarea plăcii – oxidarea colesterolului LDL. Vitamina C ajută la reciclarea vitaminei E şi menţine flexibilitatea arterelor. Carotenoidele beta-caroten şi licopen trebuie luate împreună, pentru a vă asigura un aport echilibrat.

Extractul din sâmburi de struguri conţine complecşi proantocianidinici oligomerici – flavonoide care se pare că ar avea o acţiune antioxidanta mult mai puternică decât vitaminele C si E.

Pe lângă antioxidanţi, acidul folic este un supliment important care reduce nivelul de homocisteină, un aminoacid asociat cu un risc crescut al bolilor de inimă. Vitaminele B12 şi B6 contribuie şi ele la reducerea nivelului de homocisteină, iar vitamina B6 se pare că menţine flexibilitatea arterelor.

Acizii grasi omega-3 din uleiul de peste (sau uleiul din seminţe de in) menţin sub control nivelul de trigliceride – grăsimi din sânge legate de colesterol, iar mineralul magneziu stabilizează ritmul cardiac.

Usturoiul şi anghinarea sunt suplimente utile, deoarece scad nivelul de colesterol din sânge. Alte plante care ajută la protejarea inimii sunt păducelul, gingko biloba şi psyllium.

Dozaj recomandat

Vitamina E
Dozaj: 250 mg pe zi.
Precauţie: Sfătuiţi-vă cu medicul dacă luaţi anticoagulante
Vitamina C
Dozaj: 500 mg de două ori pe zi.
Sfat: Reduceţi doza dacă faceţi diaree.
Carotenoide
Dozaj: O capsulă de carotenoide mixte de două ori pe zi, la masă.
Sfat: Fiecare capsulă trebuie să conţină 15 grame de carotenoide mixe.
Vitamina B12/acid folic
Dozaj: 50-1000 mcg vitamină B12 şi 400 mcg acid folic pe zi.
Sfat: Există suplimente care conţin ambele substanţe.
Vitamina B6
Dozaj: 50 mg pe zi.
Sfat: Consumul a 200 mg vitamină B6 pe zi, pe termen lung, poate afecta nervii; nu depăşiţi doza recomandată.
Ulei de peşte
Dozaj: 2 linguriţe pe zi.
Precauţie: Sfătuiţi-vă cu medicul dacă luaţi anticoagulante.
Sfat: Vegetarienii pot lua în schimb o lingură de ulei din seminţe de in.
Magneziu
Dozaj: 400 mg pe zi.
Precauţie: Nu luaţi magneziu dacă aveţi probleme de rinichii.
Unele doze se pot regăsi în suplimentele pe care le luaţi deja.

PLANTE

Atenţie! Nu folosiţi simultan plantele din lista următoare. Este bine să cereţi sfatul unui medic în privinţa tratamentului, dar şi medicamentele din plante pot avea un util rol complementar şi pot ajuta la prevenirea afecţiunilor cardiace.

Uz intern

Pentru reducerea riscului de apariţie a bolilor cardiace.

• Usturoi Tablete, capsule, conform instrucţiunilor de pe eticheta, până la echivalentul a maximum 6 g de usturoi uscat pe zi.
  Ca terapie de susţinere împotriva hipercolesterolemiei
• Anghinare Tablete, capsule, echivalentul a 0.5-1 g de plantă uscată, standardizată pentru conţinutul de cinarină, de 3 ori pe zi.
• Viţa-de-vie Tablete, capsule, până la echivalentul a 24 g de seminţe uscate pe zi, standardizate pentru conţinutul de antocianidine.
  Ca medicaţie pentru sistemul nervos în perioadele de stres.
• Flori de tei: Infuzaţi 2-4 g de flori uscate într-o cană cu apă clocotită timp de 5 minute, apoi strecuraţi. Beţi câte o cană de 2 ori pe zi ţi alta seara.
• Passiflora Extract lichid, echivalentul a 0.5-1 g de plantă uscată, 2 doze în timpul zilei şi una seara, la culcare.
• Ovaz Extract lichid, echivalentul a 1-4 g de plantă uscată, de 2-3 ori pe zi.
• La recomandarea unui specialist în medicina plantelor
  Ginkgo, păducel

TERAPII ALTERNATIVE

Tratament individual

HOMEOPATIE

• Palpitaţii resimţite puternic, angoasa şi frică de moarte: Aconitum 9CH, 3 granule, o dată până la de trei ori pe zi, în funcţie de simptome.
• Palpitaţii puternice, vizibile (pe torace sau prin haine): Spigelia anthelmia 5CH, 3 granule, o dată până la de trei ori pe zi, după gravitatea simptomelor.
• Palpitatţii de origine digestive, ameliorate de eructaţii, cu senzaţia de apăsare: Carbo vegetabilis 5CH, 3 granule dimineaţa şi seara, înaintea meselor.

FITOTERAPIE

• Palpitaţii: EPS Păducel (2/3) şi Passiflora (1/3), o linguriţă, o dată sau de doua ori pe zi.

OLIGOTERAPIE

• Palpitaţii: Mangan-Cobalt, o doză, 5 zile pe săptămână, şi Mangan, o doză pe săptămână sau în cursul a 15 zile.

PRESOPUNCTURA – SHIATSU – DO-IN

• Palpitaţii: masaţi punctul aflat la mijlocul pliului de flexiune anterioară a încheieturii mâinii. Apoi, cu vârful unghiei degetului mare, apasaţi pe acelaşi pliu, în afară tendonului şi punctul aflat aproape de unghiul extern al unghiei degetului mic.

REFLEXOTERAPIE

• Palpitaţii: masaţi zonele reflexe plantare inimă (talpa stângă) şi plex solar, pe fiecare parte.

SPECIALIŞTI

Palpitaţii

• Pentru tratarea „terenului” bolii: un acupunctor, un fito-aromaterapeut, un homeopat.
• Un naturopat, un micronutritionist.
• Pentru ajutor pe plan psihic şi pentru a învăţa să faceţi faţă stresului: una dintre următoarele psihoterapii: hipnoza, sofrologia, haptonomia, relaxarea, meditaţia.
• Pentru a învăţa să vă controlaţi corpul: taiji quan, qi gong, yoga.

Angina pectorală, infarct

• Iniţial: un nutriţionist, un dietetician, un naturopat.
• Complementar, pentru tratarea „terenului” bolii: un homeopat, un fito-aromaterapeut etc.
• Pentru a vă păstra într-o formă fizică bună, practicaţi gimnastică energetică: taiji quan, qi gong sau yoga.
• Pentru a susţine şi a vă întări motivaţia: o psihoterapie cognitiv-comportamentală sau hipnoza ericksoniana.

ALIMENTAŢIA

Consumaţi din belşug:

• Fructe de mare, peşte gras, seminţe de in – pentru acizi graşi omega-3
• Fasole, morcovi, ovăz – pentru fibre solubile
• Linte, sparanghel – pentru folat
• Avocado, ulei de măsline – pentru grăsimi mononesaturate
• Alimente din soia – pentru proteina din soia

Reduceţi consumul de:

• Alcool
• Mezeluri
• Lactate grase

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011