ulcerul

Afecţiuni

Alimentaţia dietetică în ulcerul gastric şi duodenal

Atât ulcerul gastric, cât şi cel duodenal, sunt determinate de prezenţa mediului hiperacid la nivelul stomacului. Tratamentul, indiferent care ar fi – preventiv sau curativ, dietetic sau medicamentos, în fazele acute sau cronice ale ulcerului – urmăreşte, aşadar, combaterea acidităţii gastrice şi consolidarea mucoasei.
Numeroşi specialişti, autohtoni şi străini s-au străduit să stabilească anumite diete, menite să îi protejeze, ba chiar să îi vindece pe bolnavii de ulcer. Am răsfoit pentru dumneavoastră printre notiţele specialiştilor şi este exact ceea ce veţi găsi mai jos.

Ulcerul şi diferite diete propuse de specialişti

Una dintre primele diete propuse în ulcer a fost dieta lui Leubi. Principiul ei de bază este acela de excludere a alimentelor greu digerabile.
S-a luat în consideraţie şi durata digestiei în stomac a diferitelor produse alimentare. Această dietă presupune alimente cum ar fi carnea friptă la grătar, ciorba de carne etc., care nu menajează deloc mucoasa gastrică. Fiind săracă în calorii, această dietă supune însă bolnavul la semiinfometare.

Autorul regimului de mai sus, Lenhartz, propunea, la începutul secolului, un regim alimentar mai larg, în prima zi, regimul era compus din două ouă crude şi 100 ml lapte, administrate fracţionat, din oră în oră, de la ora 7 dimineaţa la 7 seara (cu repaus digestiv de 12 ore noaptea). Progresiv, se măreşte cantitatea de lapte şi ouă, ajungându-se în 14 zile la 8 ouă, dintre care 4 crude şi 4 fierte, şi la 1 litru de lapte pe zi. După 7-10 zile, el introduce carnea şi şuncă crudă, presupunând că aceastea ar fixa mai bine acidul clorhidric.

Ce spun alţi specialişti?

Un alt specialist, Coleman, a propus regimul de repaus digestiv absolut de 2-3 zile, foamea era calmată cu perfuzii de ser glucozat. Kalk a recomandat de asemenea o dietă de înfometare de câteva zile, pentru bolnavul aflat în perioada acută, după care administra o soluţie zaharată de 5 la sută la care se adăugă, treptat, lapte, mucilaginoase, terciuri, ouă, unt etc.Alimentul principal într-o dietă rămâne laptele, iar acest principiu a fost susţinut de către medical Sippy. Regimul prescris de Sippy constă din administrarea, din oră în oră, a unei cantităţi totale de 1000 ml lapte şi 50 g smântână în timp de 12 ore. Între două administrări de lapte, se prescrie un praf alcalin. Noaptea, el recomandă golirea stomacului cu ajutorul unei sonde. Cura de tratament durează 10-20 de zile. Mulţi bolnavi nu suporta însă laptele şi au reacţii specifice la administrarea acestuia.

Ulcerul şi fazele dietei de tratare

PRIMA FAZĂ

Acum regimul va fi mai mult lactat. Bolnavul consuma numai lapte şi anume câte 200 ml la interval de 2 ore, iar în cursul nopţii la 4 ore sau ori de câte ori se trezeşte din somn. Un bolnav poate ingera în 24 de ore până la 2 litri de lapte. Laptele trebuie fiert şi se administrează călduţ său rece. I se poate adăuga puţină vanilie sau puţin ceai. În caz de intoleranţă la lapte, se poate adăuga, la fiecare cană de lapte, o linguriţă de carbonat de calciu (care scade fermentaţiile intestinale produse de lactoză) sau 5 g de citrat de sodiu (care împiedică coagularea bruscă a cazeinei în stomac). După fiecare pahar de lapte, este bine ca bolnavul să-şi clătească gura cu o apă alcalină. Laptele se bea neecremat. Uneori, se poate adăuga chiar puţină smântână proaspătă. Laptele, fiind sărac în vitamina C şi fier, acestea vor fi administrate separat. Pentru a preveni constipaţia, se va administra ulei de măsline. Evitarea constipaţiei are un important rol terapeutic la bolnavii de ulcer.
Acest regim se va prelungi pe durata a 3-5 zile uneori chiar mai puţin, în funcţie de gravitatea formei de boală.
Unii medici recomandă suc de grepfrut că antiacid mai puternic.

A DOUA FAZĂ

Atunci se mai introduc în dieta supe de orez strecurate, supe mucilaginoase, preparate cu lapte şi unt, gris, fulgi de ovăz, arpacaş, ouă fierte moi, frişcă, gelatina de lapte, piureuri cu foarte puţin unt. Acest regim durează până 7-10 zile. Se administrează astfel: în jur de 1700-1800 calorii.

A TREIA FAZĂ

În această perioadă, se pot consuma perişoare dietetice, din carne sau peşte, legate cu ou, supe de cereale pasate, pâine albă veche, brânză de vaci sau telemea desărată, făinoase fierte, supe de zarzavat fierte cu făinoase şi strecurate prin sită, prăjituri de casă (ecleruri, biscuiţi). Carnea va fi fiartă şi se adăugă treptat. Se vor evita cărnurile grase şi cele bogate în ţesut conjunctiv. Sarea se dă în cantitate mică, fiind sursa de clor pentru acidul clorhidric.
Cantităţile vor fi mici şi de 5-6 ori zilnic, fapt care are avantajul unui aport caloric suficient, fără dilatarea stomacului.

Dieta pentru ulcerul cronic

Alimentele permise sunt următoarele: lapte dulce (simplu sau îndulcit) asociat sau nu cu ceai, făinoase – fulgi de ovăz, gris, fidea, tăiţei, orez, spaghete –, crema de lapte, brânzeturi proaspete de vaci, urda, caş, unt proaspăt şi nesărat, ouă fierte moi sau ochiuri în apă, lapte de pasăre, supe mucilaginoase preparate din lapte, făinoase şi puţin unt, supe-cremă de cartofi, carne de pasăre, vaca, viţel, fiartă bine sau coaptă înăbuşit la cuptor, carne de peşte slab – salău, ştiuca, lin, mreana, păstrăv, calcan, supe de legume, zarzavaturi şi legume fierte , morcovi, dovlecei, conopidă, pregătite cu unt sau untdelemn crud, biscuiţi, pâine albă veche de o zi, prăjituri de casă: gelatină, sufleuri, creme, tarte, compoturi, nu prea dulci şi trecute prin sită, sau fructe coapte la cuptor, zeamă de fructe.

Ce alimente sunt interzise?

Sunt interzise: laptele bătut, iaurtul, chefirul, brânzeturile fermentate, ouăle tari, maioneza, peştele gras: morun, nisetru, somn, cega, peştele conservat, sardelele, racii, icrele, carnea de porc, slănină, untura, supele de carne în care carnea a fost pusă la fiert cu apă rece, ciorbele grase, carnea conservată: mezeluri, afumături, cârnaţi, zarzavaturile crude , andive, gogoşari, ridichi, varza, castraveţi, ardei, legumele uscate: fasole, bob, linte, mazăre, ciupercile, ţelina, prazul, ceapă, usturoiul, condimentele: muştar, hrean, piper, boia, murături, fructele crude oleaginoase: migdale, alune, nuci, ciocolată, cafeaua, marmelada, dulceţurile, gemurile, îngheţata, pâinea neagră.

A se evita preparatele culinare nedietetice precum prăjeli, rântaşuri, sosuri, alimentele prea fierbinţi sau prea reci, apele carbogazoase.

Bolnavul de ulcer e bine să consume 4-5 mese pe zi. Renunţarea la fumat şi la alcool este subânţeleasă. Un astfel de regim se urmează cel puţin 2-3 ani de la ultimă criză, şi după acest timp majoritatea alimentelor interzise nu se vor consuma. Primăvara şi toamna, perioade de recrudescenta a ulcerului, bolnavul va trebui să respecte o dietă mai severă.

Care sunt complicaţiile în ulcerul cronic şi dieta adecvată

Hemoragiile şi stenoza pilorică reprezintă cele două complicaţii ale ulcerului duodenal. Bolnavul cu hemoragie trebuie internat imediat. Pentru stenoza pilorică dieta va fi individualizata de la caz la caz.

Alimentarea acestor bolnavi e bine să conţină glucide, dar şi proteine în cantitate de 1,2-1,5 g/kcorp/zi (din brânză de vaci, gris cu lapte, ouă şi mai puţin din carne). Grăsimile apar în cantitate mai mică până la 1 g/kcorp/zi. Alimentele vor fi servite în stare semilichidă , pentru a solicita un efort minim de digestie şi pentru a ajuta evacuarea lor din intestin. Se interzice ingestia de lichide în timpul sau imediat după mese. Se pot consuma supe pasate din zarzavat, ciorbe de carne degresate, făcute cu legume şi cereale sau făinoase, groase, pasate sau cu pesmet de pâine, pireuri de legume, pireuri de cartofi, ouă fierte moi, ouă bătute cu lapte, crema subţire din faină, lapte şi ouă, lapte de pasăre. Grăsimile e bine să fie servite numai proaspete şi în cantitate mică, pâinea albă, uscată sau că pesmet.

Între mese se mai pot consuma sucuri de legume – morcovi, roşii, ţelină şi spanac – sau de fructe. Limonadă sau ceaiul din mentă, călduţ, imediat după masă, vor fi urmate de repaus la pat circa 1/2 oră.

Împotriva balonărilor, de care se plâng adesea aceşti bolnavi, se vor evita dulciurile concentrate, compoturile de fructe, fructele crude şi cartofii. Repausul după masă, cu o compresă călduţă pe abdomen, conduce la ameliorarea simptomului.

Leave a Comment

Scroll Up