Fie că este vorba despre tensiunea de la locul de muncă, grija banilor sau probleme legate de relaţiile cu ceilalţi, mulţi dintre noi simţim prezenţa stresului la un moment dat în viaţa noastră.
De fapt, 75% din populaţie a luat contact cu un stres moderat sau ridicat în ultima lună. Este cunoscut faptul că stresul cauzează: insomnii, dureri de cap şi creşte riscul apariţiei depresiei.
Dar, în acest articol, vom prezenta câteva din efectele cele mai surprinzătoare pe care le poate avea stresul asupra sănătăţii.
Institutul Naţional al Sănătăţii Mintale (The National Institute of Mental Health NIMH) defineşte stresul ca un răspuns al creierului la o solicitare. Cu alte cuvinte, este modul în care creierul nostru reacţionează la anumite situaţii sau evenimente.
Este important de amintit că stresul nu este în totalitate negativ
La mulţi dintre noi, atunci când ne aflăm în situaţii în care simţim presiune, stresul ne-a împins să avem performaţe mai bune. Este un răspuns de tipul: „luptă sau fugi”. Prin acesta creierul identifică o ameninţare reală şi eliberează rapid hormonii care ne ajută să ne protejăm de răul perceput. Răspunsul „luptă sau fugi” are reacţii emoţionale exagerate. Asta atunci când, de obicei, ne expunem constant la diferite situaţii pe care le percepem ca ameninţări.
“Stresul este provocat de pierderea sau ameninţarea pierderii resurselor noastre personale, sociale şi materiale, care sunt primordiale pentru noi.
Deci, ne referim la:
frica singurătăţii
a lipsei încrederii de sine
teama de a înfrunta situaţii noi
grija pierderii locului de muncă
afectarea sănătăţii proprii sau a familiei.”
Aceasta este afirmaţia lui Stevan Hobfoll, Doctor, Prof. la Marjorie Weinberg şi Decan al Universităţii Centrului Medical din Chicago. De asemenea este membru al Asociaţiei Psohologice Americane (American Psychological Association APA).
Implicaţiile semnificative ale stresului asupra sănătăţii
“Stresul este puternic asociat cu majoritatea efectelor majore ale bolilor” – prof. Hobfoll. “Stresul este rareori cauza principală a unei boli. El mai degrabă interacţionează cu specificul nostru genetic şi starea de sănătatea a organismului astfel încât accelerează efectele şi apariţia unei boli.”
Cele mai cunoscute şi răspândite efecte ale stresului sunt: insomniile, migrenele, anxietatea şi depresia. Dar recent, cercetătorii au descoperite şi alte implicaţii ales stresului asupra sănătăţii organismului.
În următoarele articole vă vom prezenta cela mai semnificative implicaţii ale stresului conform NIMH (National Institute of Mental Health) asupra organismului uman şi cum îl putem ajuta să facă faţă acestuia.
Colesterolul Colesterolul circulă în sânge în principal sub două forme: LDL colesterolul – colesterolul “rău”, cel care poate “înfunda” arterele contribuind la apariţia bolilor cardiovasculare – şi HDL colesterolul – cel “bun” care “scoate” colesterolul nociv din artere.
Pierderea memoriei Scăpări mici ale memoriei sunt obişnuite, deoarece elementele reţelei cognitive pot şovăi. Odată cu înaintarea în vârstă sunt de aşteptat unele lapsusuri care sunt relativ benigne.
Arsurile la stomac Neplăcerea arsurilor la stomac, sau refluxul acid, este familiară foarte multor oameni, pentru unii fiind chiar zilnică. De obicei, arsurile la stomac sunt declanşate de mâncare şi se produc atunci când acidul din stomac intră în tubul digestiv (esofag), arzând partea din spate a gâtului.
Stresul și efectele lui asupra sănătăţii tale
Stresul și efectele lui asupra sănătăţii tale
Fie că este vorba despre tensiunea de la locul de muncă, grija banilor sau probleme legate de relaţiile cu ceilalţi, mulţi dintre noi simţim prezenţa stresului la un moment dat în viaţa noastră.
De fapt, 75% din populaţie a luat contact cu un stres moderat sau ridicat în ultima lună. Este cunoscut faptul că stresul cauzează: insomnii, dureri de cap şi creşte riscul apariţiei depresiei.
Dar, în acest articol, vom prezenta câteva din efectele cele mai surprinzătoare pe care le poate avea stresul asupra sănătăţii.
Institutul Naţional al Sănătăţii Mintale (The National Institute of Mental Health NIMH) defineşte stresul ca un răspuns al creierului la o solicitare. Cu alte cuvinte, este modul în care creierul nostru reacţionează la anumite situaţii sau evenimente.
Este important de amintit că stresul nu este în totalitate negativ
La mulţi dintre noi, atunci când ne aflăm în situaţii în care simţim presiune, stresul ne-a împins să avem performaţe mai bune. Este un răspuns de tipul: „luptă sau fugi”. Prin acesta creierul identifică o ameninţare reală şi eliberează rapid hormonii care ne ajută să ne protejăm de răul perceput. Răspunsul „luptă sau fugi” are reacţii emoţionale exagerate. Asta atunci când, de obicei, ne expunem constant la diferite situaţii pe care le percepem ca ameninţări.
“Stresul este provocat de pierderea sau ameninţarea pierderii resurselor noastre personale, sociale şi materiale, care sunt primordiale pentru noi.
Deci, ne referim la:
Aceasta este afirmaţia lui Stevan Hobfoll, Doctor, Prof. la Marjorie Weinberg şi Decan al Universităţii Centrului Medical din Chicago. De asemenea este membru al Asociaţiei Psohologice Americane (American Psychological Association APA).
Implicaţiile semnificative ale stresului asupra sănătăţii
“Stresul este puternic asociat cu majoritatea efectelor majore ale bolilor” – prof. Hobfoll. “Stresul este rareori cauza principală a unei boli. El mai degrabă interacţionează cu specificul nostru genetic şi starea de sănătatea a organismului astfel încât accelerează efectele şi apariţia unei boli.”
Cele mai cunoscute şi răspândite efecte ale stresului sunt: insomniile, migrenele, anxietatea şi depresia. Dar recent, cercetătorii au descoperite şi alte implicaţii ales stresului asupra sănătăţii organismului.
În următoarele articole vă vom prezenta cela mai semnificative implicaţii ale stresului conform NIMH (National Institute of Mental Health) asupra organismului uman şi cum îl putem ajuta să facă faţă acestuia.
preluare din articolul scris de Honor Whiteman – Medicalnewstoday
Aţi putea fi interesat să citiţi şi articolul: Cum ne putem proteja împotriva stresului?
Articole Similare
Colesterolul
Colesterolul Colesterolul circulă în sânge în principal sub două forme: LDL colesterolul – colesterolul “rău”, cel care poate “înfunda” arterele contribuind la apariţia bolilor cardiovasculare – şi HDL colesterolul – cel “bun” care “scoate” colesterolul nociv din artere.
Pierderea memoriei
Pierderea memoriei Scăpări mici ale memoriei sunt obişnuite, deoarece elementele reţelei cognitive pot şovăi. Odată cu înaintarea în vârstă sunt de aşteptat unele lapsusuri care sunt relativ benigne.
Eczema
Eczema Boală inflamatoare, necontagioasă a pielii, eczema produce mâncărimi, descuamări, uscăciune şi adesea roşeaţă.
Arsurile la stomac
Arsurile la stomac Neplăcerea arsurilor la stomac, sau refluxul acid, este familiară foarte multor oameni, pentru unii fiind chiar zilnică. De obicei, arsurile la stomac sunt declanşate de mâncare şi se produc atunci când acidul din stomac intră în tubul digestiv (esofag), arzând partea din spate a gâtului.