Arbustul de sena în general creşte la o înalţime de 1-2 metri. Frunzele plantei cu coadă scurtă, de forma unei lanci, cu lungimea de 2-6 cm, lăţimea de 1 cm au culoarea verde deschis. Florile galbene sunt aşezate în chiorchini. Fructul cu teacă în formă de rinichi are culoarea verde-maroniu.
Prin coaja subţire a fructului se pot distinge bine 5-7 seminţe tari.
Sena este originară din zonele subtropicale. Ţara plantei este Peninsula Arabică. În prezent este cultivată în principal în India.
Este înrudită cu Cassia senna originară din Africa de Nord şi Nord-Est. Este cultivată în regiunea Nilului. Preparatele de sena disponibile la noi în ţară sunt importante în mare parte din India şi Sudan.
Efectul senei
Sena este una dintre cele mai des folosite laxative de origine vegetală. Are un efect benefic nu numai în cazul constipaţiei, ci şi în caz de hemoroizi, fistule anale, respectiv este recomandată dupî efectuarea interventiilor chirurgicale în zona rectului în vederea scaunului. Substanţele active ale senei îşi produc efectul în contact cu bacteriile din intestin. Efectul se prezintă dupa 10-12 ore după consumul ceaiului.
Sena cu efect uşor laxativ este substanţa de bază a numeroase preparate farmaceutice. Este prezentă în majoritatea amestecurilor de ceai cu efect detoxificant, hemocatartic şi de scadere în greutate.
Ce parţi se utilizează la sena?
În scop medical, se utilizează numai frunzele uscate şi fructele plantei. Substanţele active conţinute în diferite parţi ale plantei sunt în principiu identice. Efectele preparatelor pe baza de fructe de sena sunt mai uşoare decăt cele ale preparatelor realizate din frunze, din acest motiv în cazul copiilor se recomandă utilizarea preparatelor obţinute din fructe.
Substanţe active
Cele mai importante substanţe active ale plantei sunt muciulagiu, glicozidele şi flavonidele. Efectul laxativ este datorat în principal de sennosidele ce îşi produc efectul în intestine. Sennosida extrage electoliţi şi apa din peretele intestinal. Astfel intestinul se măreşte. Efectul masei crescute stimulează activitatea intestinală.
ATENŢIE. În caz de sarcină, ca şi alte laxative, nici sena nu este recomandată! Din cauză că intensifică predispoziţia la formarea de crampe, poate cauza naştere prematură sau avort spontan. Nu este recomandată nici în cursul alăptării. Substanţa activă ce trece în lapte poate cauza diaree severă la bebeluş!
Lămâiţa Lămâiţa este o plantă perenă din familia labiatelor. Adesea tulpina sa pătrată ce atinge înălţimea de 1m – 1m 20cm se ramifică tufos. Frunzele ovoide, ascuţite la capăt şi dinţate dantelat sunt poziţionate transversal. Florile sunt localizate în grupuri de câte 10-20 la ramificaţia frunzei.
Crețișoara (Alchemilla vulgaris) Arbustul are coadă cu tulpină, cu 7-14 lobi, cu marginea rotunjită sau dinţată. Florile mărunte, numeroase, verde-deschise pot fi văzute din mai până în septembrie. Tulpina lemnoasă este de culoare neagră. Dimineaţă, pe mijlocul frunzelor se poate găsi câteva picături de rouă.
Arnica (Arnica montana) Arnica este o plantă din familia compozitelor, din rădăcinile târâtoare se înalţă o tulpina de 50-60 cm înălţime, cu mici perişori, pe care se găsesc frunze lanceolate, dispuse în perechi, în cruce.
Chimionul Plantă bianuală, din familia umbeliformelor are rădăcini fusiforme, frecvent groase şi drepte, care amintesc de un morcov mai mic. Aceasta se prelungeşte într-o tulpină înaltă, dreaptă şi brăzdată. Pe tulpină sunt situată frunzele verzi, 2-3 penat-sectate, specifice umbeliformelor.
Sena
Sena
Arbustul de sena în general creşte la o înalţime de 1-2 metri. Frunzele plantei cu coadă scurtă, de forma unei lanci, cu lungimea de 2-6 cm, lăţimea de 1 cm au culoarea verde deschis. Florile galbene sunt aşezate în chiorchini. Fructul cu teacă în formă de rinichi are culoarea verde-maroniu.
Prin coaja subţire a fructului se pot distinge bine 5-7 seminţe tari.
Sena este originară din zonele subtropicale. Ţara plantei este Peninsula Arabică. În prezent este cultivată în principal în India.
Este înrudită cu Cassia senna originară din Africa de Nord şi Nord-Est. Este cultivată în regiunea Nilului. Preparatele de sena disponibile la noi în ţară sunt importante în mare parte din India şi Sudan.
Efectul senei
Sena este una dintre cele mai des folosite laxative de origine vegetală. Are un efect benefic nu numai în cazul constipaţiei, ci şi în caz de hemoroizi, fistule anale, respectiv este recomandată dupî efectuarea interventiilor chirurgicale în zona rectului în vederea scaunului. Substanţele active ale senei îşi produc efectul în contact cu bacteriile din intestin. Efectul se prezintă dupa 10-12 ore după consumul ceaiului.
Sena cu efect uşor laxativ este substanţa de bază a numeroase preparate farmaceutice. Este prezentă în majoritatea amestecurilor de ceai cu efect detoxificant, hemocatartic şi de scadere în greutate.
Ce parţi se utilizează la sena?
În scop medical, se utilizează numai frunzele uscate şi fructele plantei. Substanţele active conţinute în diferite parţi ale plantei sunt în principiu identice. Efectele preparatelor pe baza de fructe de sena sunt mai uşoare decăt cele ale preparatelor realizate din frunze, din acest motiv în cazul copiilor se recomandă utilizarea preparatelor obţinute din fructe.
Substanţe active
Cele mai importante substanţe active ale plantei sunt muciulagiu, glicozidele şi flavonidele. Efectul laxativ este datorat în principal de sennosidele ce îşi produc efectul în intestine. Sennosida extrage electoliţi şi apa din peretele intestinal. Astfel intestinul se măreşte. Efectul masei crescute stimulează activitatea intestinală.
ATENŢIE. În caz de sarcină, ca şi alte laxative, nici sena nu este recomandată! Din cauză că intensifică predispoziţia la formarea de crampe, poate cauza naştere prematură sau avort spontan. Nu este recomandată nici în cursul alăptării. Substanţa activă ce trece în lapte poate cauza diaree severă la bebeluş!
DOMENIUL DE APLICARE
Articole Similare
Lămâiţa
Lămâiţa Lămâiţa este o plantă perenă din familia labiatelor. Adesea tulpina sa pătrată ce atinge înălţimea de 1m – 1m 20cm se ramifică tufos. Frunzele ovoide, ascuţite la capăt şi dinţate dantelat sunt poziţionate transversal. Florile sunt localizate în grupuri de câte 10-20 la ramificaţia frunzei.
Creţişoara (Alchemilla vulgaris)
Crețișoara (Alchemilla vulgaris) Arbustul are coadă cu tulpină, cu 7-14 lobi, cu marginea rotunjită sau dinţată. Florile mărunte, numeroase, verde-deschise pot fi văzute din mai până în septembrie. Tulpina lemnoasă este de culoare neagră. Dimineaţă, pe mijlocul frunzelor se poate găsi câteva picături de rouă.
Arnica (Arnica montana)
Arnica (Arnica montana) Arnica este o plantă din familia compozitelor, din rădăcinile târâtoare se înalţă o tulpina de 50-60 cm înălţime, cu mici perişori, pe care se găsesc frunze lanceolate, dispuse în perechi, în cruce.
Chimionul
Chimionul Plantă bianuală, din familia umbeliformelor are rădăcini fusiforme, frecvent groase şi drepte, care amintesc de un morcov mai mic. Aceasta se prelungeşte într-o tulpină înaltă, dreaptă şi brăzdată. Pe tulpină sunt situată frunzele verzi, 2-3 penat-sectate, specifice umbeliformelor.