Nalba medicinală sau nalba mare este o plantă perenă care atinge si înălţimea de 1-1,5 m şi care face parte din familia Malvaceae. În pământ are un rizom scurt, din care pornesc numeroase rădăcini ramificate şi cărnoase, cenuşiu-deschise la suprafaţă, albe la interior, cu gust dulceag mucilaginos, miros uşor.
Tulpinile drepte şi tubulare sunt acoperite de peri, uşor ramificate. Frunzele verzi-albicioase prezintă 3-4 lobi dinţaţi. Florile sunt albe sau roz pal. Înfloreşte în lunile iulie – septembrie.
Unde se găseşte nalba mare?
Deoarece nalba preferă solul şi mediul umed, creşte sălbatic pe câmpurile umede, luncile râurilor, de-a lungul canalelor.
În multe locuri se cultivă ca plantă ornamentală sau în scop medicinal. Necesită un sol umed şi ferit.
Efectul nalbei mari
Nalba are un efect benefic în caz de afecţiuni virotice pulmonare şi ale căilor respiratorii, respectiv ale organelor digestive. Este un antitusiv eficient(reduce senzaţia de tuse) şi mucolitic.
Sub formă de gargară reduce răguşeala, infecţiile cavităţii bucale, faringiene şi ale amigdalelor. Planta este o componentă obişnuită a ceaiurilor împotriva problemelor gastrice şi intestinale, diareii, balonării, colicilor.
Care părţi se utilizează?
În scop curativ se utilizează rădăcina şi frunzele plantei. Rădăcinile sunt adunate toamna, deoarece toamna conţin cele mai multe substanţe nutritive. Rădăcinile scoase se lasă la uscat, se curăţă cu grijă, se decojesc, apoi se taie în cuburi mărunţe. Frunzele se culeg în perioda de înflorire. Acestea se rup, apoi se usucă la umbră, în loc ferit. Se culege numai o parte a frunzelor pentru a nu afecta planta! Dacă se adună rădăcina, atunci frunzele nu se vor mai culege!
Substanţele active
Rădăcina şi frunzele nalbei mari conţin foarte mult mucilagiu (20-30%). Folosită în pansamente substanţa este deosebit de eficientă în caz de inflamaţii.
Unguraşul Originar din bazinul mediteraneean, ungurașul creşte acum în întreaga Europa, în locuri însorite şi calde; poate fi văzut adesea pe marginea drumurilor. Tulpinile lui verticale, paroase, ajung la înălţimi de 30-60 cm şi poartă frunze ridate, cu indenaţii în formă de scoici. Vara, apar flori mici şi albe la joncţiunea frunzelor cu tulpină. Plantă …
Anasonul (Pimpinella anisum) Anasonul este o plantă anuală, din familia umbeliformelor, cu înălţimea de 30-60 cm, cu tulpina cilindrică, striată, păroasă, ramificată în partea superioară. Frunzele inferioare, mijlocii şi superioare au forme diferite: frunzele inferioare sunt ovale, adânc zimţate, ovale sau sub formă de bob de fasole, cele mijlocii sunt penat-sectate asemănător frunzei de pătrunjel, …
Cioboţica-cucului Cioboţica-cucului este o plantă cunoscută de toţi, după cum ştim fiind primul vestitor al primăverii, este o plantă îndrăgită de culoare veselă în gradină şi este des întâlnită şi ca plantă în ghiveci.
Nalba Medicinală (Althaea officinalis)
Nalba medicinală sau nalba mare este o plantă perenă care atinge si înălţimea de 1-1,5 m şi care face parte din familia Malvaceae. În pământ are un rizom scurt, din care pornesc numeroase rădăcini ramificate şi cărnoase, cenuşiu-deschise la suprafaţă, albe la interior, cu gust dulceag mucilaginos, miros uşor.
Tulpinile drepte şi tubulare sunt acoperite de peri, uşor ramificate. Frunzele verzi-albicioase prezintă 3-4 lobi dinţaţi. Florile sunt albe sau roz pal. Înfloreşte în lunile iulie – septembrie.
Unde se găseşte nalba mare?
Deoarece nalba preferă solul şi mediul umed, creşte sălbatic pe câmpurile umede, luncile râurilor, de-a lungul canalelor.
În multe locuri se cultivă ca plantă ornamentală sau în scop medicinal. Necesită un sol umed şi ferit.
Efectul nalbei mari
Nalba are un efect benefic în caz de afecţiuni virotice pulmonare şi ale căilor respiratorii, respectiv ale organelor digestive. Este un antitusiv eficient(reduce senzaţia de tuse) şi mucolitic.
Sub formă de gargară reduce răguşeala, infecţiile cavităţii bucale, faringiene şi ale amigdalelor. Planta este o componentă obişnuită a ceaiurilor împotriva problemelor gastrice şi intestinale, diareii, balonării, colicilor.
Care părţi se utilizează?
În scop curativ se utilizează rădăcina şi frunzele plantei. Rădăcinile sunt adunate toamna, deoarece toamna conţin cele mai multe substanţe nutritive. Rădăcinile scoase se lasă la uscat, se curăţă cu grijă, se decojesc, apoi se taie în cuburi mărunţe. Frunzele se culeg în perioda de înflorire. Acestea se rup, apoi se usucă la umbră, în loc ferit. Se culege numai o parte a frunzelor pentru a nu afecta planta! Dacă se adună rădăcina, atunci frunzele nu se vor mai culege!
Substanţele active
Rădăcina şi frunzele nalbei mari conţin foarte mult mucilagiu (20-30%). Folosită în pansamente substanţa este deosebit de eficientă în caz de inflamaţii.
Domeniul de aplicare
Articole Similare
Unguraşul
Unguraşul Originar din bazinul mediteraneean, ungurașul creşte acum în întreaga Europa, în locuri însorite şi calde; poate fi văzut adesea pe marginea drumurilor. Tulpinile lui verticale, paroase, ajung la înălţimi de 30-60 cm şi poartă frunze ridate, cu indenaţii în formă de scoici. Vara, apar flori mici şi albe la joncţiunea frunzelor cu tulpină. Plantă …
Anason (Pimpinella anisum)
Anasonul (Pimpinella anisum) Anasonul este o plantă anuală, din familia umbeliformelor, cu înălţimea de 30-60 cm, cu tulpina cilindrică, striată, păroasă, ramificată în partea superioară. Frunzele inferioare, mijlocii şi superioare au forme diferite: frunzele inferioare sunt ovale, adânc zimţate, ovale sau sub formă de bob de fasole, cele mijlocii sunt penat-sectate asemănător frunzei de pătrunjel, …
Cioboţica-cucului
Cioboţica-cucului Cioboţica-cucului este o plantă cunoscută de toţi, după cum ştim fiind primul vestitor al primăverii, este o plantă îndrăgită de culoare veselă în gradină şi este des întâlnită şi ca plantă în ghiveci.
Gălbenelele
Originare din regiunea mediteraneeană, gălbenelele sunt cultivate de secole pentru calităţile lor ornamentale, culinare şi medicinale.