Anason (Pimpinella anisum)

Anasonul (Pimpinella anisum)

Anasonul este o plantă anuală, din familia umbeliformelor, cu înălţimea de 30-60 cm, cu tulpina cilindrică, striată, păroasă, ramificată în partea superioară. Frunzele inferioare, mijlocii şi superioare au forme diferite: frunzele inferioare sunt ovale, adânc zimţate, ovale sau sub formă de bob de fasole, cele mijlocii sunt penat-sectate asemănător frunzei de pătrunjel, cele superioare sunt liniar lanceo-late în trei.
Anasonul înfloreşte în iunie, fructele se recoltează în august-septembrie. Florile mici de culoare albă, grupate în umbele conţin foarte mult nectar. Fructele sunt diachene, în formă de pară sau ou, de culoare cenuşie-verzuie, acoperite cu peri scurţi care ulterior capătă o culoare cenuşie-maronie.

Unde se găseşte anasonul?

Specie originară din Siria, respectiv Egipt, în ţara noastră este în principal o plantă cultivată, spontan întâlnindu-se foarte rar, lângă sinele de cale ferată, pe grămezile de gunoi.
Îndrăgeşte în principal solul bogat în substanţe hrănitoare, calcaros. Cel mai bine se poate cultiva în câmpii.
În grădină se va sădi în zone ferite de vânt, cu mult soare. Se va proteja împotriva îngheţului!

Efectul anasonului

Pe lângă chimen şi chimenul dulce, anasonul este cel mai cunoscut remediu de casă carminativ (calmează durerile abdominale şi favorizează evacuarea gazelor intestinale)şi antispastic. Pe lângă acestea, măreşte apetitul şi stimulează digestia, ajută la excreţie. Are un efect expectorant şi antiinflamator.
În caz de meteorism dureros, pediatrii îl recomandă cu predilecţie în locul preparatelor sintetice.
În caz de infecţii ale căilor respiratorii superioare, tuse, astm, bronşită, are un efect antiinflamator, calmant, expectorantat. Este un compus important al ceaiurilor, siropurile şi picăturile expectorante.
Anasonul dulce, cu aromă puternică este utilizat în industria farmaceutică la corectarea gustului medicamentelor.
Ca urmare a aromei sale plăcute poate fi descoperit în numeroase prăjituri. În Franţa şi Grecia din anason se prepară o băutură spirtoasă, distilată, în Franţa poartă denumirea de Pastis, iar în Grecia se numeşte Ouzo, în ambele ţări fiind aperitive populare, care stimulează pofta de mâncare şi digestia.
Datorită efectului său de stimulare a imunităţii este un preparat întăritor, un tonifiant cardiac.

Atenţie !!!

Este important ca numai persoana care cunoaşte foarte bine anasonul să îl recolteze! Anasonul se aseamană foarte mult cu cucuta pătată foarte toxică. Cele două plante pot fi confundate foarte uşor. Cucuta pătată poate cauza o intoxicaţie letală!

Care părţi se utilizează?

În scop medical se utilizează numai fructele care conţin cea mai mare cantitate de substanţe active. Recoltarea se va începe, pe cât posibil, înainte de coacerea completă pentru ca fructele să nu cadă. Din fructele lăsate la uscat seminţele se vor îndepărta prin scuturare, apoi se vor depozita în loc ferit de soare, în recipiente bine închise, ferite de lumină.

Substanţele active

Cea mai importantă substanţă activă a anasonului este uleiul volatil denumit anetol. Mirosul şi aroma specifică a plantei sunt date de acest ulei.

Domeniul de aplicare

✅ meteorism

✅ crampe gastrice, intestinale

✅ tulburări digestive

✅ tuse

✅ în caz de astm

✅ bronşită

✅ tonifiant cardiac