dischinezie

Afecţiuni Articole recomandate Pentru EA Pentru EL

Dischinezie biliară

Zilele trecute, căutând pe net informaţii despre dischinezia biliară, am nimerit pe pagina de internet a domnului doctor Diţoiu Alecse Valerian, medic specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicină – www.hepatite.ro.

Domnul doctor este medic în cadrul Institutului clinic Fundeni – Clinica de medicina internă şi categoric a întâlnit de-a lungul carierei domniei sale mii de cazuri de dischinezie biliară. Dânsul afirma următoarele: “Dacă aveţi dischinezie biliară, nu trebuie sa fiţi disperat, dar nici nu trebuie să neglijaţi problema. Cel mai corect lucru este sa faci aşa cum faci când observi că se scurge puţin ulei la maşină , nu o laşi să-i crape motorul ci mergi la mecanic. Este normal să ai aceeaşi grijă de propriul organism, mai ales că piesele de schimb nu există.” M-am amuzat copios citind ultima afirmaţie a domnului doctor. Atât de adevărată şi foarte la obiect.

Râd eu, în sinea mea, însă nici eu nu am scăpat de acest comportament, chiar dacă m-am mai lovit şi eu de câteva ori de boală până acum. Cred că este oarecum o abordare general umană. Ne comportăm cu propriul organism ca şi cum ar exista piese de schimb. Aşadar, trag eu concluzia, ceva trebuie făcut!

Dar ce este, până la urmă, dischinezia biliară? Aceasta este o afecţiune a căilor biliare, caracterizată prin tulburări de contractilitate şi tonus vezical, ce au ca urmare eliminarea neadecvată a bilei în raport cu ritmul de evacuare a stomacului. Adică dischinezia biliară egal evacuare anormală a fierii. In mod normal, bila este eliminată în intestine, intermitent, în raport cu necesităţile digestiei. Astfel, între prânzuri, în faza de linişte digestivă, secreţia bilei de către celulele hepatice este diminuată.

Bilă leneşă sau bilă nervoasă?

Aşadar dischinezia biliară poate fi de două feluri:

  1. hipertonă „fiere nervoasă”
  2. hipotonă „fiere leneşa”

Cauzele care conduc către o astfel de manifestare sunt multiple. Predispoziţia către dischinezie biliară se moşteneşte. Asta vă pot confirma pe propria mea piele – am moştenit o malformaţie a colecistului de care mă bucur grozav ori de câte ori doar miros usturoiul. Modificările funcţiei biliare apar mult mai des în rândul femeilor decât al bărbaţilor. Dintre femei, se pare că cele trecute de vârsta adultă de 40 de ani sunt mult ma afectate de această manifestare a bilei. De asemnea, obezitatea conduce la apariţia disfuncţiilor biliare dar şi steatoza hepatică (ficatul gras – care poate să devină o problemă şi pentru persoanele normoponderale). Traumatismele abdominale, hepatitele cu virus A sau B, parazitozele sunt alte posibile cauze pentru apariţia diskineziei biliare.

Aşadar ori că este prea activă ori că este prea leneşă, bila noastră tot nu face bine. Echilibrul este de mare preţ. Calea de mijloc, însă, este de cele mai multe ori greu de atins. Oricum ar fi în ambele cazuri de dischinezie biliară, pe lângă tratamentele medicamnetoase aferente, alimentaţia are un mare rol. Este extraordinar de important ce anume mâncăm atât în timpul crizelor biliare, adică în faza acută, dar mai ales pentru întreţinere.

Ce să nu mâncăm dacă suferim de dischinezie biliară

Ca o regulă generală următoarele alimente sunt de evitat deoarece întreţin starea de iritare biliară şi categoric pot declanşa oricând o criză:

  • Supele si ciorbele cu carne grasă de porc, gâscă sau raţă, chiar şi carnea de găină de curte care are multă grăsime este de evitat
  • Carnea de porc sau slăninuţa, mezeluri grase, carnea de gâscă sau raţă
  • Tocăniţa cu ceapă prăjită sau cu rântaş, ciorba sau supa cu ceapa calită în ulei
  • Ciocolata sub orice formă (tablete, cremă, prăjituri, tort, cu lapte, etc)
  • Maioneza cu orice salată sau orice fel de mâncare
  • Unt, samântână, lapte gras, branzeturi grase
  • Afumături, tocături (cum ar fi sarmale sau chiftele)
  • Varză, fasole – mai ales fasolea bătută
  • Nuci, alune, seminţe de floarea soarelui sau de dovleac

Model de meniu pentru cei suferinzi de dischinezie biliară

Cum ar trebui să arate un meniu pentru o zi din viaţa unei persoane care suferă de dischinezie biliară? Simplu! Hipocaloric, normoproteic, hipolipidic, hipoglucidic, hiposodat uşor. Adică astfel:

Dimineaţa ora 8 se poate începe cu un suc proaspăt stors din morcov, ridiche neagră. La acesta se adaugă neapărat spirulină 10g sau chlorella 5 g, pudră din armurariu 5g. După aproximativ 15 – 20 minute se poate mânca un mic dejun. Acesta poate consta într-o salată alcătuită din avocado, roşii, frunze de pătrunjel, o linguriţă de ulei de măsline. Peste amestec neapărat se adaugă zeama de la o lamâie. Nu se recomandă cafea (mai ales în criză) de aceea papilele gustative pot fi păcălite cu o ceaşca de lapte de orez sau soia în care se pune o linguriţă de pudră de roşcove (pudra de roşcove este echivalentul natural fără grăsime al pudrei de cacao şi nu necesită fierbere)

Gustările au şi ele rolul lor!

O gustare mică pe la orele 11 nu strică nimănui. Ar putea fi o felie de pepene galben, o banană sau un măr.

La prânz o supă cremă de legume, supă strecurată de pasăre sau vită, salată de ruccola, salată verde, spanac, frunze busuioc, pătrunjel, mărar, roşii cherry peste care se adaugă zeamă de lămâie. Sau, dacă nu se poate fără carne, o bucată de peşte slab la grătar (o bucată cât o palmă) însoţit de legume la grătar cum ar fi: dovlecel, roşii, ciuperci.

Gustarea de la orele 17 poate consta într-o porţie de cireşe sau caise pe lângă care se bea o ceaşcă de ceai călduţ de rostopască, rozmarin sau păpădie.
Cina nu mai tarziu de orele 20. Se poate încerca astfel: un iaurt degresat cu o linguriţă de seminţe măcinate de in sau cânepă. Un cartof dulce mare copt cu puţină sare şi piper, peste care se poate adăuga pătrunjel tăiat. O salată de ton cu boabe de porumb peste care se stoarce multă zeamă de lămâie.

Sunt persoane care suportă ceapa verde sau ceapa proaspătă. Se poate adăuga în salate, beneficiile sunt incontestabile. Ceapa este indicată persoanelor care suferă de dischinezie biliară sub formă crudă, nicidecum călită.

Frecvenţa, cantitatea cât, mai ales, calitatea meselor noastre zilnice sunt foarte importante

Aceasta dacă ne dorim un stil de viaţă sănătos, departe de crizele biliare.

Frecvenţa meselor într-o zi este importantă deoarece ne învaţăm organsimul că va primi nutrienţii de care are atâta nevoie în mod regulat. În această manieră depunerile de ţesut adipos se vor modifica, metabolismul nostru reechilibrându-se. Ţinându-ne dieta sub control avem toate şansele să diminuăm apariţia crizelor biliare.

Vestea bună este că, practic, nu există nici un mecanism care sa ducă la deces din cauza acestei afecţiuni numită dischinezie biliară. Domnul dr. Diţoiu Alecse Valerian afirma chiar faptul că: „se consideră că aceasta boală este un – e drept cu neplăcerile aferente bolii.” Tot ceea ce trebuie să facem este să avem grijă de noi şi de ceea ce alegem să punem în farfurie.

Un alt articol interesant pe care vi-l recomand să-l citiţi este: Acrilamida şi sănătatea.

Leave a Comment

Scroll Up