Nalba medicinală sau nalba mare este o plantă perenă care atinge si înălţimea de 1-1,5 m şi care face parte din familia Malvaceae. În pământ are un rizom scurt, din care pornesc numeroase rădăcini ramificate şi cărnoase, cenuşiu-deschise la suprafaţă, albe la interior, cu gust dulceag mucilaginos, miros uşor.
Tulpinile drepte şi tubulare sunt acoperite de peri, uşor ramificate. Frunzele verzi-albicioase prezintă 3-4 lobi dinţaţi. Florile sunt albe sau roz pal. Înfloreşte în lunile iulie – septembrie.
Unde se găseşte nalba mare?
Deoarece nalba preferă solul şi mediul umed, creşte sălbatic pe câmpurile umede, luncile râurilor, de-a lungul canalelor.
În multe locuri se cultivă ca plantă ornamentală sau în scop medicinal. Necesită un sol umed şi ferit.
Efectul nalbei mari
Nalba are un efect benefic în caz de afecţiuni virotice pulmonare şi ale căilor respiratorii, respectiv ale organelor digestive. Este un antitusiv eficient(reduce senzaţia de tuse) şi mucolitic.
Sub formă de gargară reduce răguşeala, infecţiile cavităţii bucale, faringiene şi ale amigdalelor. Planta este o componentă obişnuită a ceaiurilor împotriva problemelor gastrice şi intestinale, diareii, balonării, colicilor.
Care părţi se utilizează?
În scop curativ se utilizează rădăcina şi frunzele plantei. Rădăcinile sunt adunate toamna, deoarece toamna conţin cele mai multe substanţe nutritive. Rădăcinile scoase se lasă la uscat, se curăţă cu grijă, se decojesc, apoi se taie în cuburi mărunţe. Frunzele se culeg în perioda de înflorire. Acestea se rup, apoi se usucă la umbră, în loc ferit. Se culege numai o parte a frunzelor pentru a nu afecta planta! Dacă se adună rădăcina, atunci frunzele nu se vor mai culege!
Substanţele active
Rădăcina şi frunzele nalbei mari conţin foarte mult mucilagiu (20-30%). Folosită în pansamente substanţa este deosebit de eficientă în caz de inflamaţii.
Chlorella, energie şi vitalitate Chlorella este o sursă de energie şi vitalitate pentru organismul uman. Chlorella a fost descoperită de Brandt în 1881, ca vietuitoarea simbiontă a hidrei verzi Hydra viridissima ~ Chlorohydra viridis), descrisă sub denumirea de Zoochlorella, care derivă din termenul grecesc zoon, adică “animal”. In 1889 Beijerinck a descoperit că zoochlorelele pot …
Coada-calului Plantă care prosperă în zonele mlăştinoase, coada-calului se găseşte pe toată întinderea Europei şi a Statelor Unite. Tulpina fertilă moare şi este înlocuită de o tulpină sterilă înaltă care poartă mai multe cercuri de frunze.
Ruscuta/cocoşelul de munte (Adonis vernalis) Ruscuta se recunoaşte relativ uşor, după florile mari, de culoare vie. Conţine mai mult de 20 de glicozide cu efect de tonifiere a inimii. Florile lucioase, galbene ale ruscutei de primavară se observă de departe. Planta se recunoaşte relativ uşor, după florile mari, de culoare vie. Tulpina rotundă, rigidă a …
Arnica (Arnica montana) Arnica este o plantă din familia compozitelor, din rădăcinile târâtoare se înalţă o tulpina de 50-60 cm înălţime, cu mici perişori, pe care se găsesc frunze lanceolate, dispuse în perechi, în cruce.
Nalba Medicinală (Althaea officinalis)
Nalba medicinală sau nalba mare este o plantă perenă care atinge si înălţimea de 1-1,5 m şi care face parte din familia Malvaceae. În pământ are un rizom scurt, din care pornesc numeroase rădăcini ramificate şi cărnoase, cenuşiu-deschise la suprafaţă, albe la interior, cu gust dulceag mucilaginos, miros uşor.
Tulpinile drepte şi tubulare sunt acoperite de peri, uşor ramificate. Frunzele verzi-albicioase prezintă 3-4 lobi dinţaţi. Florile sunt albe sau roz pal. Înfloreşte în lunile iulie – septembrie.
Unde se găseşte nalba mare?
Deoarece nalba preferă solul şi mediul umed, creşte sălbatic pe câmpurile umede, luncile râurilor, de-a lungul canalelor.
În multe locuri se cultivă ca plantă ornamentală sau în scop medicinal. Necesită un sol umed şi ferit.
Efectul nalbei mari
Nalba are un efect benefic în caz de afecţiuni virotice pulmonare şi ale căilor respiratorii, respectiv ale organelor digestive. Este un antitusiv eficient(reduce senzaţia de tuse) şi mucolitic.
Sub formă de gargară reduce răguşeala, infecţiile cavităţii bucale, faringiene şi ale amigdalelor. Planta este o componentă obişnuită a ceaiurilor împotriva problemelor gastrice şi intestinale, diareii, balonării, colicilor.
Care părţi se utilizează?
În scop curativ se utilizează rădăcina şi frunzele plantei. Rădăcinile sunt adunate toamna, deoarece toamna conţin cele mai multe substanţe nutritive. Rădăcinile scoase se lasă la uscat, se curăţă cu grijă, se decojesc, apoi se taie în cuburi mărunţe. Frunzele se culeg în perioda de înflorire. Acestea se rup, apoi se usucă la umbră, în loc ferit. Se culege numai o parte a frunzelor pentru a nu afecta planta! Dacă se adună rădăcina, atunci frunzele nu se vor mai culege!
Substanţele active
Rădăcina şi frunzele nalbei mari conţin foarte mult mucilagiu (20-30%). Folosită în pansamente substanţa este deosebit de eficientă în caz de inflamaţii.
Domeniul de aplicare
Articole Similare
Chlorella, energie şi vitalitate
Chlorella, energie şi vitalitate Chlorella este o sursă de energie şi vitalitate pentru organismul uman. Chlorella a fost descoperită de Brandt în 1881, ca vietuitoarea simbiontă a hidrei verzi Hydra viridissima ~ Chlorohydra viridis), descrisă sub denumirea de Zoochlorella, care derivă din termenul grecesc zoon, adică “animal”. In 1889 Beijerinck a descoperit că zoochlorelele pot …
Coada-calului
Coada-calului Plantă care prosperă în zonele mlăştinoase, coada-calului se găseşte pe toată întinderea Europei şi a Statelor Unite. Tulpina fertilă moare şi este înlocuită de o tulpină sterilă înaltă care poartă mai multe cercuri de frunze.
Ruscuta/cocoşelul de munte (Adonis vernalis)
Ruscuta/cocoşelul de munte (Adonis vernalis) Ruscuta se recunoaşte relativ uşor, după florile mari, de culoare vie. Conţine mai mult de 20 de glicozide cu efect de tonifiere a inimii. Florile lucioase, galbene ale ruscutei de primavară se observă de departe. Planta se recunoaşte relativ uşor, după florile mari, de culoare vie. Tulpina rotundă, rigidă a …
Arnica (Arnica montana)
Arnica (Arnica montana) Arnica este o plantă din familia compozitelor, din rădăcinile târâtoare se înalţă o tulpina de 50-60 cm înălţime, cu mici perişori, pe care se găsesc frunze lanceolate, dispuse în perechi, în cruce.