Bronșita
Bronșita constă în umflarea şi inflamarea bronhiilor din plămâni, cauzate de o infecţie sau de un element iritant. Aceasta are ca urmare îngustarea căilor respiratorii, îngreunând respiraţia. Iritaţia poate deteriora celule care căptuşesc căile respiratorii.
De asemnea, poate distruge cilii subţiri, “părul” protector care în mod normal captează un mediu în care acumularea elementelor iritante creează un mediu în care acumularea elementelor iritante creează mucus în exces, având ca rezultat o tuse puternică şi adâncă, respiraţie scurtă şi răguşeală. Există două forme de bronșită, acută şi cronică. Bronșita acută este mai frecventă şi adesea urmează după o răceală gravă sau după gripă.
Deşi poate fi declanşată de substanţe poluante din mediu sau de o infecţie bacteriană. Deşi majoritatea oamenilor nu o consideră o ameninţare serioasă pentru sănătate, bronșita acută poate fi periculoasă pentru cei foarte tineri, pentru bătrâni sau pentru persoanele cu sistemul imunitar deficitar sau care suferă de anumite boli, cum sunt cele de inimă, sau de afecţiuni pulmonare, cum este astmul.
Bronșita se numeşte “bronșita cronică”atunci când apar regulat simptomele ca producerea excesivă de mucus, tusea şi răguşeala o perioadă mare de timp (tuse cu flegmă în majoritatea zilelor, cel puţin trei luni pe an sau cel puţin două luni consecutiv). Bronșita cronică este în principal o boală a fumătorilor şi este o afecţiune potenţial letală, care produce o deteriorare progresivă şi permanentă a plămânilor. Pneumonia este o altă complicaţie asociată cu bronșita cronică.
Primul factor dăunător este fumatul şi se crede că acesta este responsabil pentru majoritatea (80 % până la 90 %) cazurilor de bronșita cronică. De asemenea, infecţiile virale cum sunt gripa şi răceala obişnuită, precum şi infecţiile bacteriene pot duce la bronșită. Alţi factori care pot contribui la bronșită mai sunt expunerea la gaze chimice, aerosolii (cum sunt spary-urile pentru păr, deodorantele şi insecticidele), praful, smogul şi alţi poluanţi din mediu.
Bronşita – SIMPTOME
Bronşită acută
- ✅ Tuse care produce flegmă albă, galbenă sau verzuie;
- ✅ Febră uşoară (maximum 37,8 grade Celsius);
- ✅ Respiraţie hârâită; sunetele se modifică sau dispar în timpul tusei;
- ✅ Dureri ale muşchilor din zona pieptului, provocate de tuse.
Bronşită cronică
- ✅ Tuse persistentă, care produce flegmă galbenă. Albă sau verzuie şi durează cel puţin trei luni pe an, timp de doi ani la rând;
- ✅ Respiraţie şuierată, senzaţie de sufocare;
- ✅ Tuse provocată de eforturile fizice, chiar şi cele mai uşoare.
PREVENIRE ŞI TRATAMENT
Pe lângă renunţarea la fumat, protejarea plămânilor de deteriorările produse de radicalii liberi poate ajuta o dietă care conţine multe fructe, legume şi peşte. Natura inflamatoare a bronsitei acute poate fi ameliorată de acizii graşi omega-3, despre care se crede că reduc producţia de compuşi inflamatori. Deşi dovezile ştiinţifice sunt puţine, specialiştii în medicina alternativă cred că bromelaina, o enzimă care se găseşte în ananas, reduce inflamaţia căilor respiratorii.
Anumite alimente conţin substanţe care ajută la protejarea plămânilor de poluanţii distructivi din mediu. De exemplu, alimentelor bogate în vitamina C pot oferi protecţia antioxidantă împotriva radicalilor liberi din smog şi din fumul de ţigară.
Fundamentală pentru menţinerea unei stări de sănătate optime, vitamina C poate , de asemenea, să menţină un sistem imunitar robust care ajută la ţinerea la distanţă a răcelilor şi viruşilor, implicaţi adesea în instalarea bronşitelor. Mineralul zinc este şi el util în menţinerea mijloacelor de apărare ale sistemului imunitar.
Studii preliminare arată că natingina, flavonoida care se găseşte în grepfrutul alb, pare să ecraneze plămânii de toxinele din mediu. De asemenea, alimentele bogate în vitamina E pot împiedica deteriorarea prin oxidare a plămânilor.
SUPLIMENTE ALIMENTARE
Un supliment zilnic cu multivitamine şi minerale vă poate ajuta să evitaţi răcelile şi infecţiile respiratorii care pot provoca bronşita. Alte două suplimente pot fortifica sistemul imunitar al organismului, stimulând totodată procesul normal de fluidizare şi eliminare a flegmei. Suplimentele pentru bronşită acută trebuie luate doar atunci când sunteţi bolnav. Suplimentele pentru bronşita cronică trebuie utilizate pe termen lung.
Vitamina C este deosebit de utilă în combaterea virusurilor care atacă sistemul respirator şi sprijină vindecarea ţesuturilor pulmonare afectate. Luaţi-o împreună cu flavonoide (sau bioflavonoide), nişte antioxidanţi puternici, cu acţiune antivirală şi antiinflamatorie naturală.
Dozaj recomandat
- Vitamina C/flavonoide: 500 mg vitamina C şi 250 mg flavonoide de două ori pe zi. Reduceţi doza dacă faceţi diaree.
- N-acetilcisteina – pentru bronşita acută: 500 mg pe zi şi pentru bronşita cronică: 250 mg pe zi. Luaţi-o între mese.
PLANTE
Atenţie! Nu folosiţi simultan plantele din lista următoare.
Remediile din plante pot fi administrate pentru a uşura simptomatologia şi pentru a susţine sistemul imun în bronşita acută, însă constituie un tratament complementar celui prescris de medic şi trebuie administrat doar conform prescripţiei specialistului în medicina plantelor.
Bronşita cronică necesită tratament prescris de medicul dvs. sau de specialistul în medicina plantelor.
Uz intern
Bronşita acută: cimbru, unguraş, isop, nalbă, echinacea, eucalipt, iedera, jujuba, oregano, roua-cerului.
Bronşita cronică: angelica (tinctură din rădăcină 1:5 în alcool 50%), buchu, pin.
Uz extern
Eucalipt, lavandă.
ALIMENTAŢIE
Consumaţi din belşug:
- fructe de mare, peşte gras – pentru acizi graşi omega-3
- ananas, căpşuni, citrice, kiwi – pentru vitamina C
- carne de pasăre, fasole, fructe de mare, seminţe de dovleac – pentru zinc
Reduceţi consumul de:
- alcool
- cofeina
preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011