Blog

Aminoacizii

Proteinele din alimente şi din corpul omenesc sunt combinaţii de unităţi chimice numite aminoacizii. O dietă deficientă chiar şi într-un singur aminoacid poate avea un efect nociv asupra sănătăţii. Suplimentele pot fi necesare pentru a ajuta organismul să lucreze mai eficient şi să trateze bolile.

Fiecare celulă din organism are nevoie şi foloseşte aminoacizi. Când mâncaţi ceva, sistemul digestiv descompune proteinele din alimente în aminoacizi care sunt apoi recombinaţii pentru a crea tipuri specifice de proteine cerute de corp. fiecare celulă este programată să producă exact combinaţia corectă pentru nevoile ei.

Există două tipuri de aminoacizi: neesenţiali şi esenţiali. Organismul poate fabrica aminoacizi neesenţiali, dar trebuie să obţină aminoacizii esenţiali din hrană. Printre aminoacizii neesenţiali se numară acidul asparagic, acidul glutamic, alanina, arginina, asparagina, cisteina, glutamina, glicina, prolina, serina, taurina şi tirosina. Printre aminoacizii esenţiali se numară fenilalanina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, treoniana, triptofanul şi valina.

CUM ACŢIONEAZĂ?

Aminoacizii sunt necesari pentru a menţine şi reface muşchii, tendoanele, pielea, ligamentele, organele, glandele, unghiile şi părul.

Ei catalizează producerea de hormoni (cum ar fi insulina), de neurotransmiţători (substanţe chimice din creier care transmit mesaje), diferite fluide ale corpului şi enzime care declanşează funcţiile somatice.

Cu toate că o dietă proastă (mai cu seamă una săracă în proteine) este cauza majoră a deficienţei de aminoacizi, ei pot fi afectaţi şi de infecţii, traume, stres, medicaţie, vârsta şi dezechilibrele chimice din organism. Nutriţioniştii prescriu analize de sânge pentru a determina dacă un pacient are o deficienţă. Suplimentele cu aminoacizi pot compensa eventualele lipsuri şi pot fi luate şi terapeutic ca să amelioreze diverse probleme de sănătate.

Aminoacizii – BENEFICII MAJORE

Diferiţi aminoacizi şi produsele lor derivate sunt foarte eficiente în tratarea bolilor cardiace. Puternic concentrata în celulele muşchiului cardiac, carnitina – o substanţă similară a unui aminoacid pe care corpul o produce din lizina – întareşte inima, ajută la refacerea persoanelor care au suferit de insuficienţă cardiacă şi poate mări şansele de supravieţuire după un infarct.

Fiind implicată şi în metabolismul lipidelor, carnitina poate ajuta la scăderea nivelului trigliceridelor (grăsimi din sânge legate de colesterol). Arginina, un aminoacid neesenţial, reduce riscul de infarct miocardic şi accident cerebral, lărgind vasele sangvine şi scăzând tensiunea arterială poate, de asemenea, calma simptomele şi durerile anginoase. Taurina tratează insuficienţa cardiacă şi scade hipertensiunea, echilibrând raportul sodiu-potasiu din sânge şi reglând activitatea excesivă a sistemului nervos central.

N-acetilcisteina (NAC), un produs derivat al cisteinei care se absoarbe mai uşor decât cisteina, stimulează producerea de antioxidanţi de către corp şi poate fi ea însăşi un antioxidant. Astfel, ea repară deteriorările celulare şi stimulează sistemul imunitar. NAC subţiază mucusul bronşitei cronice şi este folosită pentru a proteja ficatul în cazurile de supradoze de acetă minofen (Tylenol). Poate ajuta şi în afecţiunile produse de deteriorările celulelor cerebrale sau nervoase, cum ar fi scleroza multiplă.

BENEFICII SUPLIMENTARE

Concetrată în celule tractului digestiv, glutamina calmează sindromul colonului iritabil şi tulburările diverticulare şi ajută în vindecarea ulcerului. Mărind producţia anumitor substanţe chimice din creier, taurina poate fi de folos persoanelor cu epilepsie. Este şi un element-cheie în bilă şi poate preîntampina formarea calculilor biliari. Diabeticii pot beneficia de pe urma taurinei, care înlesneşte folosirea insulinei de către organism. Carnitina hrăneşte muşchii, ajutându-i să transforme grăsimile în energie. Lizina este unul dintre remediile cele mai eficace pentru herpesul facial, zona zoster şi ulceraţiile bucale. Arginina, pe de altă parte, poate favoriza apariţia herpesurilor faciale sau a celor genitale.

MOD DE ADMINISTRARE

Suplimentele cu aminoacizi sunt mai eficiente dacă nu trebuie să concureze cu aminoacizii din alimentele bogate în proteine. De aceea, luaţi suplimentele cu cel puţin 1 ½ ore înainte sau după mese – cel mai bine ar fi dimineaţa sau la culcare.
Suplimentele cu aminoacizi individuali nu ar trebui luate mai mult de trei luni consecutive, decât sub supravegherea unui medic familiarizat cu folosirea lor. Luaţi suplimentele mixte cu aminoacizi pe stomacul gol şi nu în acelaşi timp cu un supliment individual.

EFECTE SECUNDARE POSIBILE

Atâta timp cât sunt luate în cantităţile recomandate, suplimentele cu aminoacizi nu au efecte secundare. Oricum, doze prea mari de anumiţi aminoacizi pot fi toxice şi pot produce greaţă, varsături sau diaree.

PRECAUŢII

• femeile gravide sau care alăptează, persoanele diabetice, cu hipertensiune arterială sau o boală a ficatului ori a rinichilor trebuie să folosească cu precauţie suplimentele cu aminoacizi.
• NU UITAŢI! Dacă suferiţi de o boală, consultaţi medicul înainte de a lua suplimente.

INDICAŢII PENTRU CUMPĂRARE

Denumirile aminoacizilor pe etichete suplimentelor sunt adesea precedate de L (L-carnitina, de exemplu) sau de D. Cumparaţi formele cu L: ele se asemană mai mult cu aminoacizii din corp. o excepţie este D-L fenilalanina, care poate fi folosită în durerile cronice.

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011