Afinul, care preferă solurile umede şi acide ale bărăganelor şi pădurilor, se găseşte în toată Europa. Este un arbust pitic, cu frunze ovale şi zimţate.
Florile lui albe sau roz dau naştere unor fructe comestibile negru-violacee. Fiecare fruct are dimensiunile unei boabe de mazăre şi, când este copt, are o adâncitură vizibilă în vârf.
PĂRŢI UTILE
FRUNZELE ŞI FRUCTELE
Vara, frunzele se culeg de pe ramuri şi apoi se usucă.
Fructele se culeg atunci când se coc şi se folosesc de obicei proaspete.
Atât frunzele, cât şi fructele sunt folosite la prepararea infuziilor, a pulberilor şi a extractelor lichide sau solide.
COMPUŞI ACTIVI
Fructele conţin antocianine, care întăresc şi protejează capilarele, şi vitamina C.
Polifenolii (catechina) şi taninii sunt de asemenea prezenţi. Funzele conţin acizi fenolici (acid cafeic) , precum şi tanini şi iridoide.
UTILIZĂRI MEDICINALE
Afinul este prescris de obicei pentru afecţiuni ale venelor şi vaselor limfatice şi pentru întărirea capilarelor. Studii efectuate în 1976 au arătat că efectul benefic asupra vaselor mici de sânge se datorează antocianinelor din fructe, care întăresc capilarele şi le reduc permeabilitatea.
Antocianinele sunt antioxidanţi şi, alături de vitamina C, protejează organismul de efectele radicalilor liberi (prezenţi în atmosferă şi în alimente). Afinul şi-a dovedit utilitatea în tratarea problemelor de vedere. De exemplu, poate îmbunătăţi capacitatea ochilor de a se adapta la întuneric. Un studiu clinic publicat în 1989 a arătat că antocianinele din afin, alături de vitamina E, ameliorează simptomele cataractei la bătrâni.
Afinul este folosit la tratarea diareei şi a inflamaţiei tractului digestiv, ca şi a altor boli inflamatorii. Frunzele sunt recomandate în tratamentul diabetului.
CULTIVARE
Planta se recoltează de obicei în stare sălbatică şi este foarte rar cultivată. Creşte în soluri umede şi acide, în zone însorite sau uşor umbrite.
PREPARARE ŞI DOZAJ
• În tratamentul afecţiunilor venoase şi ale ochilor
Tablete (60 mg extract de afine): Se recomandă 2-3 tablete pe zi, cu apă.
Extract lichid: Se recomandă 50 de picături într-un pahar cu apă înainte de mese.
DACĂ SIMPTOMELE PERSISTĂ, APELAŢI LA MEDIC
PRECAUŢII
A nu se utiliza simultan cu medicamente anticoagulante.
Afinul trebuie evitat de femeile gravide şi de cele care alăptează.
preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011
Schinelul (Cnicus benedictus) Schinelul, în ciuda faptului că se aseamănă izbitor cu scaietele, nu face parte din familia scaieţilor ci din cea a compozitelor. Este o plantă anuală, sub formă de tufiş. Alte denumiri sunt: scaibine cuvântat, scai amar, iarbă amară, şofran sălbatic.
Turiţa-mare Turița-mare, denumire în latină Agrimonia eupatoria, care face parte din familia rozaceelor este o plantă perenă, cu înălţimea de cca. 1 m. Tulpina care creşte din scurtele rădăcini subterane, este dreptă, uşor ramificată, simplă şi păroasă.
Silurul (Euphrasia officinalis) Silurul, această plantă anuală are înălţimea de 30 cm. Tulpina dreaptă, ocazional ramificată este acoperită de un puf fin. Din tulpină pornesc frunzele zimţate, ovale situate opus. Florile albe sau albăstrui sunt situate la baza frunzelor de la capătul tulpinii.
Muşeţelul (Matricaria chamomilla) Mușețelul face parte din categoria plantelor cu flori tubulare şi ligulate. Este o plantă anuală, cu rădăcini subţiri, dreaptă, cu tulpina goală, ce poate atinge o înălţime de 20-50 cm. Frunzele sunt 2-3 penat-sectate având segmente înguste.
Afinul
Afinul
Afinul, care preferă solurile umede şi acide ale bărăganelor şi pădurilor, se găseşte în toată Europa. Este un arbust pitic, cu frunze ovale şi zimţate.
Florile lui albe sau roz dau naştere unor fructe comestibile negru-violacee. Fiecare fruct are dimensiunile unei boabe de mazăre şi, când este copt, are o adâncitură vizibilă în vârf.
PĂRŢI UTILE
FRUNZELE ŞI FRUCTELE
COMPUŞI ACTIVI
Fructele conţin antocianine, care întăresc şi protejează capilarele, şi vitamina C.
Polifenolii (catechina) şi taninii sunt de asemenea prezenţi. Funzele conţin acizi fenolici (acid cafeic) , precum şi tanini şi iridoide.
UTILIZĂRI MEDICINALE
Afinul este prescris de obicei pentru afecţiuni ale venelor şi vaselor limfatice şi pentru întărirea capilarelor. Studii efectuate în 1976 au arătat că efectul benefic asupra vaselor mici de sânge se datorează antocianinelor din fructe, care întăresc capilarele şi le reduc permeabilitatea.
Antocianinele sunt antioxidanţi şi, alături de vitamina C, protejează organismul de efectele radicalilor liberi (prezenţi în atmosferă şi în alimente). Afinul şi-a dovedit utilitatea în tratarea problemelor de vedere. De exemplu, poate îmbunătăţi capacitatea ochilor de a se adapta la întuneric. Un studiu clinic publicat în 1989 a arătat că antocianinele din afin, alături de vitamina E, ameliorează simptomele cataractei la bătrâni.
Afinul este folosit la tratarea diareei şi a inflamaţiei tractului digestiv, ca şi a altor boli inflamatorii. Frunzele sunt recomandate în tratamentul diabetului.
CULTIVARE
Planta se recoltează de obicei în stare sălbatică şi este foarte rar cultivată. Creşte în soluri umede şi acide, în zone însorite sau uşor umbrite.
PREPARARE ŞI DOZAJ
• În tratamentul afecţiunilor venoase şi ale ochilor
Tablete (60 mg extract de afine): Se recomandă 2-3 tablete pe zi, cu apă.
Extract lichid: Se recomandă 50 de picături într-un pahar cu apă înainte de mese.
DACĂ SIMPTOMELE PERSISTĂ, APELAŢI LA MEDIC
PRECAUŢII
preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011
Articole Similare
Schinelul (Cnicus benedictus)
Schinelul (Cnicus benedictus) Schinelul, în ciuda faptului că se aseamănă izbitor cu scaietele, nu face parte din familia scaieţilor ci din cea a compozitelor. Este o plantă anuală, sub formă de tufiş. Alte denumiri sunt: scaibine cuvântat, scai amar, iarbă amară, şofran sălbatic.
Turiţa-mare
Turiţa-mare Turița-mare, denumire în latină Agrimonia eupatoria, care face parte din familia rozaceelor este o plantă perenă, cu înălţimea de cca. 1 m. Tulpina care creşte din scurtele rădăcini subterane, este dreptă, uşor ramificată, simplă şi păroasă.
Silurul (Euphrasia officinalis)
Silurul (Euphrasia officinalis) Silurul, această plantă anuală are înălţimea de 30 cm. Tulpina dreaptă, ocazional ramificată este acoperită de un puf fin. Din tulpină pornesc frunzele zimţate, ovale situate opus. Florile albe sau albăstrui sunt situate la baza frunzelor de la capătul tulpinii.
Muşeţelul (Matricaria chamomilla)
Muşeţelul (Matricaria chamomilla) Mușețelul face parte din categoria plantelor cu flori tubulare şi ligulate. Este o plantă anuală, cu rădăcini subţiri, dreaptă, cu tulpina goală, ce poate atinge o înălţime de 20-50 cm. Frunzele sunt 2-3 penat-sectate având segmente înguste.