Răspândit în întreaga Europă, mai puţin în părţile ei nordice, coacăzul negru este cultivat pentru fructele lui negre şi dulci.
Arbust cu frunze căzătoare, el poate atinge înălţimea de 1,3 m. Funzele lui aromate sunt dinţate şi au glande galbene care conţin ulei pe faţa inferioară. Florile mici şi verzi formează grămezi uşoare care atârnă primăvara, urmate de fructe comestibile, cu miros dulce.
PĂRŢI UTILE
FRUCTELE ŞI FRUNZELE
Frunzele se culeg în aprilie şi mai, înainte de apariţia florilor.
Fructele se culeg vara, când sunt coapte, şi se usucă imediat, pentru că putrezesc repede.
Coacăzul negru se foloseşte în infuzii, extracte şi pulberi.
Fructele şi frunzele sunt utilizate pentru aromarea unor produse farmaceutice.
COMPUŞI ACTIVI
Coacăzele negre sunt bogate în zaharuri şi acizi organici; ele conţin polifenoli (mai ales flavonoide şi antocianine), cu efect benefic asupra sistemului venos. Frunzele conţin o cantitate mică de uleiuri esenţiale şi flavoinoide. Antocianinele şi flavonoidele sunt responsabile pentru efectele antiinflamatorii ale plantei şi pentru capacitatea sa de a proteja vasele de sânge.
UTILIZĂRI MEDICINALE
Coacăzul negru este utilizat de mult timp pentru tratarea reumatismului, iar efectul lui antiinflamator a fost dovedit. În 1994, cercetători americani au demonstrat că uleiul plantei este un tratament eficient pentru artrita reumatoidă. Studii scoţiene efectuate anterior, în 1992, au arătat că uleiul este eficient în tratamentul afecţiunilor inflamatorii. În tratamentul durerilor reumatice, el poate fi folosit în combinaţie cu alte plante precum salcia şi gheara-diavolului.
Coacăzul negru poate fi utilizat în ape de gură, în cazul hemoragiilor gingivale sau în gargară, pentru inflamaţiile gurii sau ale gâtului.
Cercetările au subliniat efectul protector al coacăzelor negre asupra capilarelor, conferindu-le rezistenţă – fructele sunt prescrise adesea în cazul afecţiunilor arteriale şi venoase, inclusiv al venelor varicoase. Mai mult, coacăzul negru este un ingredient care se regăseşte în multe medicamente destinate îmbunătăţirii circulaţiei venoase, pentru subţierea sângelui.
Infecţiile, inclusiv cele ale tractului urinar, pot fi tratate cu coacăz negru. Studii efecetuate în 1976 au arătat că antocianinele din fructe inhibă creşterea bacteriilor, iar în 2001, cercetători japonezi au demonstrat acţiunea lor antivirală asupra virusului gripei.
Fructele sunt bogate şi în vitamina C şi pot ajuta organismul să lupte împotriva infecţiilor.
CULTIVARE
Se plantează în sol argilos, bine drenat, în spaţii însorite sau uşor umbrite.
PREPARARE ŞI DOZAJ
• În tratamentul afecţiunilor arteriale şi venoase, al infecţiilor urinare şi al durerilor reumatice
Infuzie: Puneţi 5 g de frunze uscate la 1 l de apă clocotită. Lăsaţi să infuzeze, apoi strecuraţi. Beţi 2-3 căni pe zi.
Capsule( 340 mg de pulbere de frunze combinate cu gheara-diavolului şi cu salcie): Luaţi 2 capsule de 3 ori pe zi.
Extract de frunze (combinat cu boldo şi cu mesteacăn): Puneţi 15-30 de picături într-un pahar cu apă. Luaţi de 2-3 ori pe zi.
DACĂ SIMPTOMELE PERSISTĂ, APELAŢI LA MEDIC
PRECAUŢII
Când sunt respectate dozele terapeutice, nu se semnalează efecte toxice.
A nu se utiliza în combinaţie cu gheara-diavolului în cazul în care suferiţi de ulcer gastric sau duodenal.
preluare: Portia de sanatate – Ed. Reader’s Digest, 2011
Sena Arbustul de sena în general creşte la o înalţime de 1-2 metri. Frunzele plantei cu coadă scurtă, de forma unei lanci, cu lungimea de 2-6 cm, lăţimea de 1 cm au culoarea verde deschis. Florile galbene sunt aşezate în chiorchini. Fructul cu teacă în formă de rinichi are culoarea verde-maroniu.
Muşeţelul (Matricaria chamomilla) Mușețelul face parte din categoria plantelor cu flori tubulare şi ligulate. Este o plantă anuală, cu rădăcini subţiri, dreaptă, cu tulpina goală, ce poate atinge o înălţime de 20-50 cm. Frunzele sunt 2-3 penat-sectate având segmente înguste.
Afinul Afinul, care preferă solurile umede şi acide ale bărăganelor şi pădurilor, se găseşte în toată Europa. Este un arbust pitic, cu frunze ovale şi zimţate.
Garcinia Originară din Asia de Sud-Est şi din India, garcinia este un arbust tropical cu frunze lucioase, de un verde închis. Are fructe galbene, în formă de dovleac şi de dimensiunea unei portocale. Fructele se folosesc în bucătăria thailandeză şi indiană pentru aroma lor distinctă, acrişoară, asemănătoare cu a tamarinului.
Coacăzul negru
Răspândit în întreaga Europă, mai puţin în părţile ei nordice, coacăzul negru este cultivat pentru fructele lui negre şi dulci.
Arbust cu frunze căzătoare, el poate atinge înălţimea de 1,3 m. Funzele lui aromate sunt dinţate şi au glande galbene care conţin ulei pe faţa inferioară. Florile mici şi verzi formează grămezi uşoare care atârnă primăvara, urmate de fructe comestibile, cu miros dulce.
PĂRŢI UTILE
FRUCTELE ŞI FRUNZELE
Fructele şi frunzele sunt utilizate pentru aromarea unor produse farmaceutice.
COMPUŞI ACTIVI
Coacăzele negre sunt bogate în zaharuri şi acizi organici; ele conţin polifenoli (mai ales flavonoide şi antocianine), cu efect benefic asupra sistemului venos. Frunzele conţin o cantitate mică de uleiuri esenţiale şi flavoinoide. Antocianinele şi flavonoidele sunt responsabile pentru efectele antiinflamatorii ale plantei şi pentru capacitatea sa de a proteja vasele de sânge.
UTILIZĂRI MEDICINALE
Coacăzul negru este utilizat de mult timp pentru tratarea reumatismului, iar efectul lui antiinflamator a fost dovedit. În 1994, cercetători americani au demonstrat că uleiul plantei este un tratament eficient pentru artrita reumatoidă. Studii scoţiene efectuate anterior, în 1992, au arătat că uleiul este eficient în tratamentul afecţiunilor inflamatorii. În tratamentul durerilor reumatice, el poate fi folosit în combinaţie cu alte plante precum salcia şi gheara-diavolului.
Coacăzul negru poate fi utilizat în ape de gură, în cazul hemoragiilor gingivale sau în gargară, pentru inflamaţiile gurii sau ale gâtului.
Cercetările au subliniat efectul protector al coacăzelor negre asupra capilarelor, conferindu-le rezistenţă – fructele sunt prescrise adesea în cazul afecţiunilor arteriale şi venoase, inclusiv al venelor varicoase. Mai mult, coacăzul negru este un ingredient care se regăseşte în multe medicamente destinate îmbunătăţirii circulaţiei venoase, pentru subţierea sângelui.
Infecţiile, inclusiv cele ale tractului urinar, pot fi tratate cu coacăz negru. Studii efecetuate în 1976 au arătat că antocianinele din fructe inhibă creşterea bacteriilor, iar în 2001, cercetători japonezi au demonstrat acţiunea lor antivirală asupra virusului gripei.
Fructele sunt bogate şi în vitamina C şi pot ajuta organismul să lupte împotriva infecţiilor.
CULTIVARE
Se plantează în sol argilos, bine drenat, în spaţii însorite sau uşor umbrite.
PREPARARE ŞI DOZAJ
• În tratamentul afecţiunilor arteriale şi venoase, al infecţiilor urinare şi al durerilor reumatice
Infuzie: Puneţi 5 g de frunze uscate la 1 l de apă clocotită. Lăsaţi să infuzeze, apoi strecuraţi. Beţi 2-3 căni pe zi.
Capsule( 340 mg de pulbere de frunze combinate cu gheara-diavolului şi cu salcie): Luaţi 2 capsule de 3 ori pe zi.
Extract de frunze (combinat cu boldo şi cu mesteacăn): Puneţi 15-30 de picături într-un pahar cu apă. Luaţi de 2-3 ori pe zi.
DACĂ SIMPTOMELE PERSISTĂ, APELAŢI LA MEDIC
PRECAUŢII
preluare: Portia de sanatate – Ed. Reader’s Digest, 2011
Articole Similare
Sena
Sena Arbustul de sena în general creşte la o înalţime de 1-2 metri. Frunzele plantei cu coadă scurtă, de forma unei lanci, cu lungimea de 2-6 cm, lăţimea de 1 cm au culoarea verde deschis. Florile galbene sunt aşezate în chiorchini. Fructul cu teacă în formă de rinichi are culoarea verde-maroniu.
Muşeţelul (Matricaria chamomilla)
Muşeţelul (Matricaria chamomilla) Mușețelul face parte din categoria plantelor cu flori tubulare şi ligulate. Este o plantă anuală, cu rădăcini subţiri, dreaptă, cu tulpina goală, ce poate atinge o înălţime de 20-50 cm. Frunzele sunt 2-3 penat-sectate având segmente înguste.
Afinul
Afinul Afinul, care preferă solurile umede şi acide ale bărăganelor şi pădurilor, se găseşte în toată Europa. Este un arbust pitic, cu frunze ovale şi zimţate.
Garcinia
Garcinia Originară din Asia de Sud-Est şi din India, garcinia este un arbust tropical cu frunze lucioase, de un verde închis. Are fructe galbene, în formă de dovleac şi de dimensiunea unei portocale. Fructele se folosesc în bucătăria thailandeză şi indiană pentru aroma lor distinctă, acrişoară, asemănătoare cu a tamarinului.