Ceaiurile sunt mai bine tolerate de organism şi nu au efectele secundare ale medicamentelor. O pastilă nu poate trata decât o boală, pe când un ceai obţinut dintr-o singură plantă poate ameliora simultan mai multe afecţiuni. Dacă ceaiul este preparat din mai multe plante, eficienţa lui este cu atât mai mare.
Consumând ceaiuri ne asigurăm şi un aport optim de lichide. Acestea sunt argumente suficient de puternice pentru a ne convinge că în unele situaţii putem alege ceaiurile în detrimentul pastilelor.
Ceaiuri sau medicamente?
“În multe situaţii, medicamentele pot fi înlocuite cu tratamente blânde, aşa cum sunt plantele, efectele terapeutice fiind similare. În cazul răcelii, de exemplu, pot fi administrate ceaiuri de cătină sau măceşe în locul pastilelor. Cătina şi măceşele au un conţinut bogat în vitamina C şi nu au niciodată efecte secundare, ele fiind indicate chiar şi copiilor. Aspirina poate fi înlocuită cu ceai din scoarţă de salcie, care nu are efectele adverse ale pastilelor asupra mucoasei stomacului”, atrage atenţia dr. Cristina Bălănescu, medic primar medicină generală, cu competenţă în terapii complementare, de la Centrul de Sănătate ClarMed. În tratamentul insomniilor, teiul este o soluţie mai blândă decât sedativele, care pot da dependenţă. De sute de ani, ceaiul de sunătoare este administrat cu succes în tratamentul problemelor biliare, iar anghinarea este cel mai bun remediu al bolilor hepatice. “Busuiocul şi menta tratează afecţiunile gastrice mai bine chiar decât medicamentele, iar muşeţelul este utilizat ca dezinfectant din cele mai vechi timpuri. Cimbrul şi podbalul sunt cele mai bune antitusive, ca dovadă că majoritatea siropurilor de tuse din farmacii au în compoziţie una dintre aceste plante”, spune dr. Cristina Bălănescu.
ATENŢIE LA AFECŢIUNILE SEVERE!
“În unele cazuri, plantele nu pot să înlocuiască în totalitate medicamentele. Este cazul antibioticelor. Totuşi, există anumite plante care au efectul antibioticelor, dar nu le pot înlocui în totalitate. Există de asemenea afecţiuni pentru care nu este recomandat tratamentul cu plante. În afecţiunile grave de exemplu, care impun ajutor medical de urgenţă, este necesară intervenţia medicinei alopate.”, atrage atenţia specialistul.
BUSUIOC ŞI ANTIBIOTICE
În anumite situaţii, ceaiurile şi medicamentele pot fi administrate în paralel, completându-se. Dacă medicul ne prescrie, de exemplu, antibiotice, putem bea şi ceai de busuioc, acesta contribuind la regenerarea mucoasei intestinale. Astfel, putem combate efectele nocive pe care le au antibioticele asupra stomacului.
Rostopasca (Chelidonium majus) Rostopasca este o plantă perenă şi care în funcţie de locul în care creşte poate atinge înălţimea de 30-100 cm. Tulpina ramificată este acoperită de nişte peri fini. Frunzele zimţate, acoperite de peri, de culoare verde-albăstruie, sunt aşezate transversal pe tulpină, faţă în faţă.
Păpădia Orice copil cunoşte această plantă de un galben viu din familia compozitelor, din care primăvara, imediat dupa înflorire, se formează puful de păpădie aşa de îndrăgit.
Ţintaura Țintaura este o plantă anuală sau bienală, din familia genţianaceelor. Tulpina erectă, cu patru muchii, este înaltă de până la o jumătate de metru. Frunzele sunt opuse, ovale, cu nervuri longitudinale. Inflorescenţele umbeliforme din partea superioară a plantei sunt în formă de stea, formate din flori albe, roz vii, grupate în cime bipale terminale.
Ceaiuri sau medicamente?
Ceaiuri sau medicamente?
Ceaiurile sunt mai bine tolerate de organism şi nu au efectele secundare ale medicamentelor. O pastilă nu poate trata decât o boală, pe când un ceai obţinut dintr-o singură plantă poate ameliora simultan mai multe afecţiuni. Dacă ceaiul este preparat din mai multe plante, eficienţa lui este cu atât mai mare.
Consumând ceaiuri ne asigurăm şi un aport optim de lichide. Acestea sunt argumente suficient de puternice pentru a ne convinge că în unele situaţii putem alege ceaiurile în detrimentul pastilelor.
Ceaiuri sau medicamente?
“În multe situaţii, medicamentele pot fi înlocuite cu tratamente blânde, aşa cum sunt plantele, efectele terapeutice fiind similare. În cazul răcelii, de exemplu, pot fi administrate ceaiuri de cătină sau măceşe în locul pastilelor. Cătina şi măceşele au un conţinut bogat în vitamina C şi nu au niciodată efecte secundare, ele fiind indicate chiar şi copiilor. Aspirina poate fi înlocuită cu ceai din scoarţă de salcie, care nu are efectele adverse ale pastilelor asupra mucoasei stomacului”, atrage atenţia dr. Cristina Bălănescu, medic primar medicină generală, cu competenţă în terapii complementare, de la Centrul de Sănătate ClarMed. În tratamentul insomniilor, teiul este o soluţie mai blândă decât sedativele, care pot da dependenţă. De sute de ani, ceaiul de sunătoare este administrat cu succes în tratamentul problemelor biliare, iar anghinarea este cel mai bun remediu al bolilor hepatice. “Busuiocul şi menta tratează afecţiunile gastrice mai bine chiar decât medicamentele, iar muşeţelul este utilizat ca dezinfectant din cele mai vechi timpuri. Cimbrul şi podbalul sunt cele mai bune antitusive, ca dovadă că majoritatea siropurilor de tuse din farmacii au în compoziţie una dintre aceste plante”, spune dr. Cristina Bălănescu.
ATENŢIE LA AFECŢIUNILE SEVERE!
“În unele cazuri, plantele nu pot să înlocuiască în totalitate medicamentele. Este cazul antibioticelor. Totuşi, există anumite plante care au efectul antibioticelor, dar nu le pot înlocui în totalitate. Există de asemenea afecţiuni pentru care nu este recomandat tratamentul cu plante. În afecţiunile grave de exemplu, care impun ajutor medical de urgenţă, este necesară intervenţia medicinei alopate.”, atrage atenţia specialistul.
BUSUIOC ŞI ANTIBIOTICE
În anumite situaţii, ceaiurile şi medicamentele pot fi administrate în paralel, completându-se. Dacă medicul ne prescrie, de exemplu, antibiotice, putem bea şi ceai de busuioc, acesta contribuind la regenerarea mucoasei intestinale. Astfel, putem combate efectele nocive pe care le au antibioticele asupra stomacului.
Articole Similare
Rostopasca (Chelidonium majus)
Rostopasca (Chelidonium majus) Rostopasca este o plantă perenă şi care în funcţie de locul în care creşte poate atinge înălţimea de 30-100 cm. Tulpina ramificată este acoperită de nişte peri fini. Frunzele zimţate, acoperite de peri, de culoare verde-albăstruie, sunt aşezate transversal pe tulpină, faţă în faţă.
Păpădia
Păpădia Orice copil cunoşte această plantă de un galben viu din familia compozitelor, din care primăvara, imediat dupa înflorire, se formează puful de păpădie aşa de îndrăgit.
Salvia
Salvia Salvia poate fi recunoscută cu uşurinţă după florile sale specifice, violete dispuse verticilat, în jurul unei axe comune.
Ţintaura
Ţintaura Țintaura este o plantă anuală sau bienală, din familia genţianaceelor. Tulpina erectă, cu patru muchii, este înaltă de până la o jumătate de metru. Frunzele sunt opuse, ovale, cu nervuri longitudinale. Inflorescenţele umbeliforme din partea superioară a plantei sunt în formă de stea, formate din flori albe, roz vii, grupate în cime bipale terminale.