sindromul de colon iritabil

Afecţiuni

Sindromul de colon iritabil

Într-un anumit moment al vieţii aproape 20% din adulţi suferă crize alternative de constipaţie şi diaree caracteristice sindromului de colon iritabil (SCI).
Aceasta se produce când muşchii tractului intestinal se contractă în spasme anormale, necoordonate. SCI este însoţit frecvent de durere abdominală, balonare, flatulenţă şi mucus în scaun. Unele persoane au predominant constipaţie ori diaree, în timp ce altele suferă de amândouă.

Simptomele acestui deranjament variază de la slabe la debilitante, dar SCI nu ameninţă viaţa şi nu duce la boli mai serioase, cum este cancerul de colon, nici nu le semnalează.

Sindromul de colon iritabil – Cauze

Pentru SCI nu a fost stabilită încă o singură cauza, deşi experţii au propus multe elemente potenţial declanşatoare. Elemente posibile ce pot suprastimula sistemul nervos şi cel digestiv sunt stresul şi abuzul de antibiotice. Cercetătorii cred că stresul agravează simptomele indiferent de motivul care produce deranjamentul. Deoarece pot exista diferite cauze şi simptome, SCI este diagnosticat de obicei prin eliminarea afecţiunilor cu simptome similare şi apoi elaborarea unei strategii pentru ameliorarea neplăcerilor SCI. Aceasta poate cuprinde tehnici de control al stresului, prescriere de medicamente şi modificări ale dietei.

Sindromul de colon iritabil – Simptome

  • Constipaţie, diaree sau alternanţa celor două probleme (de obicei după mese), timp de mai multe luni
  • Crampe abdominale, deseori calmate prin eliminarea scaunului
  • Mucus în scaun
  • Gaze intestinale şi balonare

Sindromul de colon iritabil – Prevenire şi tratament

Pentru ameliorarea simptomelor SCI, experţii recomandă consumul de mese mici, dese, deoarece volumul mare de alimente dilată stomacul şi poate conduce la dureri gastrointestinale. Mâncatul prea repede poate mări cantitatea de aer inghiţit, ceea ce produce gaz intestinal iritant. Mestecaţi bine alimentele, pentru a încetini mâncatul şi a asigura o absorbţie optimă a substanţelor nutritive în tractul degestiv.

Ceaiul de mentă sau de ghimbir poate ajuta la liniştirea unui sistem digestiv tulburat. În general, se recomandă mese cu conţinut scăzut de grăsimi şi bogate în fibre, deoarece alimentele grase, unsuroase, pot încuraja contracţii neplăcute ale colonului. Bolnavii de SCI cu diaree pot manifesta o agravare a simptomelor în cazul alimentelor bogate în fibre insolubile. Fibrele din dietă intensifică funcţia digestivă, provocând contracţii regulate, ritmice ale intestinelor.

În particular, fibrele insolubile ajută la aglomerarea reziduurilor şi uşurează eliminarea, ameliorând constipaţia asociată SCI. Pe de altă parte, alimentele bogate în fibre solubile absorb apa şi sunt benefice pentru crizele de diaree. Studiile clinice au arătat ca, la unele persoane, psyllium, un tip de de fibră de dietă , poate ameliora SCI. Psyllium se aglomerează în scaun şi absoarbe apa din tractul digestiv, alinând spasmele intestinale şi provocând defecaţi regulate fără a spori crampele abdominale sau flatulenţa. Pentru a reduce neplăcerile intestinale, măriţi treptat cantitatea de fibre din dietă şi beţi zilnic cel puţin 8 pahare cu apă.

O criză de diaree legată de SCI

poate reduce numărul bacteriilor benefice din colon; pentru completarea florei prietenoase pot fi utile bacteriile probiotice. Cercetări preliminare arată că fructooligozaharidele(FOS), molecule de zahăr din alimente precum bananele, pot accelera creşterea bacteriilor benefice.

Deşi şi alte alimente pot conţine FOS, bananele par a fi cele mai puţin iritante pentru tractul digestiv. Pentru a elimina flatulenţa asociată SCI, ţineţi în apă alimentele care produc gaze, inclusiv broccoli şi conopida, înainte de a le găti. Scurgeţi-le şi clătiţi-le, apoi gătiţi-le în apă proaspată. Flatulenţa poate fi redusă şi prin prepararea la aburi a legumelor care produc gaze.

Intoleranţa la alimente, în particular intolerant la lactoză, declanşează de obicei simptomele SCI, astfel că determinarea sensibilităţii la astfel de alimente poate ameliora simptomele.
Trebuie să se ţina un jurnal al alimentelor şi să se cunoască cele care declanşează simptomele. Pentru evaluarea intoleranţei la lactoză, mai întâi se evită câteva zile alimentele şi băuturile care conţin lactoză (o perioadă de curăţare). Apoi se beau pe stomacul gol 2 pahare de lapte degresat. Urmăriţi simptomele patru ore şi repetaţi testul cu lapte tratat cu lactază.

Ce mai puteţi face

Luaţi mese mici şi dese. Limitaţi consumul de alcool, cofeină şi alimente bogate în grăsimi. Reduceţi stresul. Vă pot ajuta tehnicile de relaxare sau de biofeedback. Exersaţi cel puţin 20 de minute pe zi pentru a stimula intestinele şi reduce stresul.Cu ajutorul medicului, încercaţi o dietă prin eliminare: renunţaţi la alimentele care credeţi că vă provoacă probleme, apoi reintroduceţi-le treptat în alimentaţie, pe rând, în decurs de câteva săptămâni , ca să-l identificaţi pe cel vinovat de apariţia simptomelor.

Suplimente Alimentare pentru sindromul de colon iritabil

Suplimentele naturale vă pot ajuta să ţineţi sub control multe dintre simptomele SCI. Cele menţionate aici pot fi folosite împreună sau în combinaţie cu medicamentele alopate.

Capsulele cu ulei de mentă –enterosolubile, pentru ca uleiul să fie eliberat după ce trece prin stomac şi ajunge în intestine – sunt foarte eficiente în calmarea spasmelor ce provoacă dureri abdominale, dar pot înlătura şi alte simptome. Într-un studiu asupra a 100 persoane cu SCI, capsulele cu mentă au redus durerile la 79% din participanţi.

Practic n-au existat reacţii adverse.
Psyllium, un tip de fibre alimentare, alină simptomele SCI la multe personae – dar nu la toate. În majoritatea cazurilor, înlătură constipaţia şi ajută la combaterea diareei, deoarece absoarbe apa din intestine şi asigură consistenţa scaunului (acest lucru pare să reducă şi spasmele). Beţi multă apă atunci când luaţi psyllium. Dacă observaţi că simptomele se agravează, încetaţi administrarea.

Probioticele sunt culturi de bacterii “prietenoase”, asemenea celor care se găsesc de obicei în intestine. Ele ajută la digestia hranei şi previn proliferarea bacteriilor dăunătoare. În unele suplimente cu probiotice se adaugă FOS (fructooligozaharide) – carbohidraţi nedigerabili cu care se hrănesc bacteriile benefice – dar acestea se pot achiziţiona şi separate.
Suplimentele de glutamine, un aminoacid, pot calma ţesuturile inflamate.

Dozaj recomandat pentru suplimente:

Ulei de mentă
Dozaj: 1-2 capsule de trei ori pe zi, între mese.
Sfat: Cumpăraţi capsule enterosolubile cu 0,2 ml de ulei; începeţi cu doza mai mică şi mariţi-o dacă e nevoie.
Psyllium
Dozaj: 1-3 linguri de pulbere pe zi, dizolvată în apă sau suc.
Sfat: Beţi opt pahare de apă pe parcursul zilei.
Probiotice
Dozaj: 2 capsule de trei ori pe zi, pe stomacul gol, sau 2-3 porţii de iaurt cu fermenţi vii pe zi.
Sfat: Cumpăraţi culturi de acidophilus sau bifidus ori o combinaţie a celor două.
FOS
Dozaj: 2 000 mg pe zi.
Sfat: Luaţi-le împreună cu probioticele; în caz de SCI nu sunt eficiente singure.

PLANTE

ATENŢIE! Nu folosiţi simultan plantele din lista următoare.

Uz intern

PENTRU AMELIORAREA CRAMPELOR

  • Fenicul Infuzaţi ½ linguriţă de seminţe zdrobite într-o cană de apă clocotită timp de 10 minute, apoi strecuraţi. Răciţi şi beţi 3 căni pe zi (la copii 2-3 linguriţe,de 3 ori pe zi).
  • Chimen Infuzaţi 1-5 g de seminţe într-o cană de apă clocotită timp de 10-15 minute. Împărţiţi această cantitate în 3 doze, răciţi şi beţi înainte de mese.

PENTRU A FURNIZA MUCILAGII

  • În capsule, luaţi conform instrucţiunilor producătorului.
  • Ulm american 1 linguriţă de pulbere de ulm american amestecată cu ¼ cană de apă şi băută de 3 ori pe zi înainte de mese, împreună cu un pahar suplimentar de apă.

CA LAXATIV

  • Ştevie Extract lichid, echivalentul a 500 mg-2 g de coajă uscată, de 3 ori pe zi.

PENTRU A AJUTA SISTEMUL NERVOS

  • Passiflora Extract lichid, echivalentul a 500 mg-1 g plantă, de 2 ori în cursul zilei şi la culcare.
  • La recomandarea unui specialist în medicina plantelor
    •Cascara, ulei de mentă (capsule enterice), senna

TERAPII ALTERNATIVE

Tratament individual

HOMEOPATIE

  • Spasme ocazionale, ameliorate prin aplecare în faţă:Colocyntcis 5CH, 3 granule dimineaţa şi seara, timp de trei sau patru zile.
  • Dureri ocazionale, ameliorate prin aplecare spre spate:
    Dioscorea 5CH, 3 granule dimineaţa şi seara, timp de trei sau patru zile.
  • Flatulenţă şi dureri, însoţite de o digestie proastă (foame satisfacută rapid): Lycopodium 9CH, o doză pe săptămână, timp de două luni.
  • Colita veche, în cazul cuiva care îşi “rumega”grijile: Thuya 9CH, o doză pe săptămână, timp de două luni.
  • Colici pasagere ale sugarului:
    -bebeluşul plânge,are faţa roşie: Cuprum 9CH, 2 granule dimineaţa şi seara, timp de două sau trei zile;
    -în perioada creşterii dinţilor: Chamomilla 9CH, 2 granule dimineaţa şi seara, timp de două sau trei zile.

FITOTERAPIE

  • Flatulenţă: mentă, seminţe de anason verde sau mărar, sub formă de condiment ( la asezonarea preparatelor culinare) ori la infuzie.
  • Spasme: muşeţel (infuzie, 5-10 inflorescenţe la o cană; sau pudră, 2-4 g pe zi) ori EPS Roiniţă şi Pasiflora în părţi egale, o linguriţă de două-patru ori pe zi.

AROMATERAPIE

  • Disfuncţii intestinale: luaţi două picături de ulei esenţial de muşetel.de două-patru ori pe zi, în funcţie de intensitatea problemelor.
  • Gastroenterite: luaţi două picături de ulei esenţial de Melaleuca alternifolia (arbore de ceai), de două-patru ori pe zi.

MASAJ AURICULAR

  • Balonare,flatulenţă: cu ajutorul unui vârf moale, masaţi-vă punctele 57 Sistem neurovegetativ, 58 Shenmen, 99 Intestin gros, 95 Stomac,104 Ficat, 105 Splina.
  • Colita: cu ajutorul unui vârf moale, masaţi-vă punctele 57 Sistem neurovegetativ, 58 Shenmen, 99 Intestin gros,111 San Jiao.

REFLEXOTERAPIE

  • Colită spastică: masaţi zonele reflexe plantare (pe fiecare parte) plex solar şi colon. Puteţi folosi ulei de migdale dulci (28 ml) conţinând ulei esenţial de lavandă şi muşetel (1 ml din fiecare).

PRESOPUNCTURA –SHIATSU –DO- IN

  • Balonare, flatulenţă: cu degetele îndoite astfel încât mâna să ia forma unei cochilii, loviţi uşor regiunea buricului.

Specialişti

  • Iniţial, pentru a asigura buna funcţionare a sistemului digestiv şi a-l susţine: un micronutriţionist, un nutriţionist, un naturopat, un dietetician.
  • Suplimentar, pentru un tratament “de teren”: un homeopat, un acupunctor, un auriculoterapeut, un fito-aromaterapeut sau un specialist în reiki.
  • Pentru a face faţă mai bine stresului şi a controla mai bine emoţiile: hipnoza, sofrologia, haptonomia, relaxarea, meditaţia, floriterapia.
  • Pentru ca energiile să circule mai bine în corp, practicaţi o gimnastică uşoară sau taiji quan, qi gong sau yoga.

ALIMENTAŢIA

Consumaţi din belşug:

  • Bulgur, cartofi dulci, verdeţuri pentru salată – pentru fibre insolubile
  • Fasole, morcovi – pentru fibre solubile
  • Iaurt – pentru probiotice

Reduceţi consumul de:

  • Cereale şi pâine cu un conţinut ridicat de fibre
  • Tărâţe şi grăsimi saturate
  • Mazăre
  • Linte
  • Lapte
  • Alimente condimentate
  • Cafea
  • Alcool
  • Băuturi carbogazoase
  • Dulciuri dietetice
  • Gumă de mestecat fără zahăr

preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011

Leave a Comment

Scroll Up