atacul cerebral

Afecţiuni

Atacul cerebral nu are vârstă

Atacul cerebral se produce atunci când o arteră blocată sau ruptă determină lipsa bruscă în creier a sângelui bogat în oxigen, putând să conducă la efecte dăunătoare permanente asupra stării de bine fizice şi emoţionale.
De obicei, la un atac cerebral sunt compromise vorbirea, vederea, mişcarea şi simţurile.

Cauze

Tipul cel mai obişnuit de atac cerebral, atacul ischemic, e cauzat de un cheag de sânge care blochează circulaţia sângelui către creier. De regulă, un cheag se formează ca rezultat al formării unei plăci grase care îngustează arterele în apropierea creierului sau în creier şi împiedică circulaţia. Un cheag se poate forma şi în altă parte a corpului, se poate deplasa şi se poate bloca într-un vas de sânge care alimentează creierul. Atacurile hemoragice, cauzate de o arteră ruptă care sângerează în creier, sunt mai rare.

Simptome

  • Slăbirea sau paralizia muşchilor; amorţeală, înţepături sau furnicături pe una din jumătăţile corpului
  • Dificultăţi de vorbire (articularea dificilă a cuvintelor sau probleme cu găsirea cuvintelor potrivite)
  • Vedere dublă sau pierderea vederii pe o parte
  • Stare de confuzie
  • Ameţeală
  • Dureri de cap şi vomă
  • Somnolenţă sau pierderea cunoştinţei

Atacul cerebral – prevenire şi tratament

Numeroase studii arată că o dietă cu conţinut scăzut de grăsimi, bogată în fructe şi legume, protejează semnificativ împotriva atacului cerebral. Un studiu a arătat că persoanele care mănâncă legume şase-şapte zile pe săptămână îşi reduc cu peste 50% riscul de atac cerebral. Este important şi consumul multor cereale integrale; datele sugerează că o dietă cu cereale integrale poate reduce riscul de atac cerebral. Câteva substanţe nutritive şi fitochimice care se găsesc din belşug în produse şi cereale integrale – calciu, flavonoide, fibre, magneziu, acizi graşi omega-3, potasiu, resveratrol şi vitamina C – s-au arătat promiţătoare în protecţia împotriva acestei boli.

Se acumulează dovezi ştiinţifice că antioxidanţii care combat radicalii, ca resveratrolul şi seleniu, pot proteja împotriva atacului ischemic cerebral. Cercetătorii cred că vitamina E poate proteja şi ea prin distrugerea radicalilor liberi şi inhibarea oxidării colesterolului LDL (rău), care poate înfunda arterele şi poate contribui la atacul cerebral. Există tot mai multe dovezi că nivelul ridicat al aminoacidului homocistina, legat de infarct, poate mări şi riscul de atac cerebral. Când nivelul de homocisteină creşte, riscul de atac cerebral tinde să crească şi el. Vitaminele B, folat, B6 şi B12 par să se asocieze pentru reducerea nivelurilor de homocisteină.

Când participanţii la un studiu au adoptat o dietă cu conţinut ridicat de folat, nivelurile medii de homocisteină au scăzut cu un impresionat 7%. Citricele şi lintea sunt surse excelente de folat, iar fructele de mare au un conţinut ridicat de B6 şi B12.
Hipertensiunea şi colesterolul mărit cresc riscul de atac cerebral

SUPLIMENTE ALIMENTARE

– Acizi graşi omega-3 Deşi suplimentele cu untură de peşte nu sunt recomandate anume pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, ele ar putea fi utile deoarece micşorează nivelul trigliceridelor. Aceste lipide, care au un rol în blocajele vaselor sanguine şi, prin urmare, favorizează instalarea bolilor cardiace, se dovedesc a fi un factor independent de risc pentru atacul cerebral. Un studiu american care a urmărit peste 11000 de cardiaci a relevat că incidenţa accidentelor vasculare cerebrale a fost cu 30% mai mare la cei care au avut niveluri ale trigliceridelor de peste 2,2 mmol/l.
Dozaj: se recomandă cel puţin 1g de acid eicosapentaenoic (EPA) şi acid docosahexaenoic (DHA) pe zi pentru micşorarea nivelurilor crescute ale trigliceridelor. Luaţi suplimentele în timpul mesei pentru a reduce eructaţia asociată cu untura de peşte. Sau folosiţi suplimente cu untură de peşte care conţin şi esenţă de citrice.

– Acid folic şi vitamina B12. Aceste vitamine B pot contribui la prevenirea atacului cerebral prin reducerea nivelului homocisteinei, un aminoacid care poate vătăma arterele. Dozele mari nu sunt indicate, dar dacă nu aveţi un aport alimentar corespunzător, supliniţi cu o multivitamină.
Dozaj: acid folic: 400mcg pe zi. Vitamina B12: 12mcg pe zi.

PLANTE

Extract din sâmburi de struguri
Extractul din sâmburi de struguri exercită o influenţă pozitivă puternică asupra vaselor de sânge. Nu este o coincidenţă faptul că substanţele active din acest extract, OPC-urile, sunt ingrediente-cheie în unul dintre medicamentele cel mai frecvent prescrise pentru dereglări vasculare în Europa Occidentală.
Extractul din sâmburi de struguri conţine atât componente solubile în ulei, cât şi solubile în apă, aşa încât poate să pătrundă în toate tipurile de membrane celulare, furnizând protecţie antioxidantă în tot corpul. Este una dintre puţinele substanţe care pot depăşi bariera sânge-creier, ceea ce înseamnă că poate proteja celulele cerebrale de deteriorările provocate de radicalii liberi.
Beneficii majore: cu capacitatea sa deosebită de a spijini sănătatea vaselor sanguine, extractul din sâmburi de struguri poate nu numai să reducă riscul de infarct miocardic şi de atac cerebral, ci şi întăreşte capilarele fragile sau slabe şi măreşte fluxul sangvin, mai cu seamă spre extremităţi.
Dozaj: pentru protecţie antioxidantă: 100mg pe zi. Pentru beneficii terapeutice: dozele sunt de obicei de 220mg pe zi. Alegeţi suplimente standardizate cu 92-95% proantocianidine sau OPC-uri.
Indicaţii de utilizare: după 24 de ore, numai circa 28% din compuşi activi ai extactului din sâmburi de struguri rămân în corp, aşa că este necesar să luaţi suplimentele la aceeaşi oră în fiecare zi, mai cu seamă când sunt folosite pentru a combate o boală.
Un studiu preliminar de la University of Arizona din Tucson a indica că extractul din scoarţă de pin, care conţine ingrediente active similare extractului din sâmburi de struguri, poate fi un anticoagulant la fel de eficient ca aspirină şi poate reduce riscul de infarct miocardic şi de atac cerebral.

TERAPII ALTERNATIVE

Pentru prevenirea atacului cerebral
Specialişti

  1. Pentru tratarea “terenului” bolii: un acupunctor, un fitoaromaterapeut, un homeopat, un auriculoterapeut, un naturalist
  2. Pentru corectarea eventualelor probleme privind postura corporală sau legate de musculatură şi schelet: un osteopat, un chiropractor, un kinetoterapeut, un fasciaterapeut, un maseur (pentru drenaj limfatic).
  3. Pentru ameliorarea circulaţiei practicaţi o gimnastică energitică: taiji quan, qi gong, yoga.

ALIMENTAŢIA

Consumaţi din belşug

  • Fructe de mare, peşte gras – pentru acizi graşi omega-3
  • Broccoli, produse lactate, smochine – pentru calciu
  • Linte, sfeclă, sparanghel – pentru fibre dietetice
  • Ceapă, fructe de pădure, mere – pentru flavonoide
  • Banane, cartofi, suc de portocale – pentru potasiu
  • Arahide, struguri roşii, vin roşu – resveratrol
  • Citrice, kiwi, pepeni – pentru vitamina C
  • Fulgi de ovăz, migdale produse din soia şi margarină – anticolesterol
  • Afine, cartofi dulci, anghinare şi alte alimente bogate în antioxidanţi
  • Cereale integrale, nucifere, seminţe – pentru magneziu

Reduceţi consumul de:

  • Sare;
  • Grăsimi săturate;
  • Zaharuri rafinate;
  • Făină rafinată.
  • preluare: Porţia de sănătate – Ed. Reader’s Digest, 2011

Leave a Comment

Scroll Up