apa

Terapii Alternative

Apa şi băile terapeutice

În zilele noastre, ceea ce a fost o modă la început se impune tot mai mult: un mod de viaţă sănătos, ecologic. Această înseamnă hrană sănătoasă, fără agenţi poluanţi (chimicale sub formă de îngrăşăminte chimice, pesticide, fungicide, dar şi diverse adaosuri alimentare), apă purificată şi minerală, dar şi haine din fibre ecologice.

Şi tot mai multe vedete şi personalităţi din Occident apar la serate, având în locul tradiţionalei cupe de şampanie un pahar de apă minerală sau apă plata. De unde vine extraordinara popularitate a apei?

Terapia cu apă odinioară

Apa a fost folosită în scop terapeutic încă înaintea erei noastre. Primele date despre apă ca leac apar încă din vremurile străvechi în care s-a scris Rygveda.
În Roma Antică erau vestite băile (termele), în care se găseau încăperi speciale pentru baie cu apă caldă, altele cu apă fierbinte sau rece, ca şi pentru odihnă şi divertismentul celor ce veneau acolo. Pe lângă terme existau şi balnium, având toate amenajările menţionate. Cele mai preţuite erau băile în care se foloseau apele minerale. Au fost (şi au rămas) vestite băile de la Herculane, în Banat, cu ape termale şi minerale, pe care românii le cinsteau în mod deosebit pentru efectul lor excepţional. Şi astăzi Băile Herculane sunt la fel de eficiente, chiar dacă vremurile nu sunt din cele mai prielnice pentru întreprinderile de acest fel.
În Epoca Medievală balneoterapia a fost dată la o parte, uitată, dar în secolele XVII-XVIII s-a înregistrat un adevărat avânt al băilor de tot felul în Europa, înfiinţându-se băi şi chiar clinici specializate.

Situaţia actuală a terapiei prin băi curative

Astăzi cele mai bune staţiuni balneare ne propun:

  • bazine cu ape minerale, care conţin (unele) chiar şi substanţe radioactive (radon etc.);
  • saune şi băi de abur de tip oriental, cu masaj subacvatic prin valuri artificiale;
  • duşuri subacvatice sau bule de aer, precum şi talasoterapie şi felurite proceduri, ce îmbină proprietăţile apei de mare cu cele ale climatului specific.
  • În unele staţiuni se practică proceduri combinate – externe (băi, masaje etc.) şi interne (cure cu ape minerale având compoziţii diverse).

De ce este importantă apa pentru sănătatea şi viaţa noastră?

Viaţa a apărut în mediul acvatic. Celula vie se compune în proporţie de 60-99,7 % din apă. Pe lângă aceasta, apa are un rol de frunte în procesul de termoreglare a organismului. Permite astfel adaptarea fiinţelor vii (desigur, în limite rezonabile) la variaţii însemnate de temperatură din mediul ambiant.
Iată de ce este apa atât de importantă, chiar vitală pentru organism.
Atunci când organismul pierde o cantitate mare de apă (prin transpiraţie, sau ca urmare a deshidratării datorate febrei, vomei sau diareei) se produce un dezechilibru în organism. Asta deoarece, o dată cu apa, se pierd şi sărurile minerale.
Aceste minerale, care intră în compoziţia sărurilor, sunt foarte importante în metabolism, astfel încât sănătatea celui deshidratat este pusă în pericol.

Apele minerale

Izvoarele de ape minerale sunt extrem de căutate pretutindeni. Trecând prin straturile succesive cu conţinut variat de diverse substanţe, apa spală şi dizolvă anumite minerale şi săruri solubile. În plus, apele acestea pot să conţină anumite substanţe organice şi bioactive sau gaze dizolvate. Din aceste motive, apele minerale sunt utile în cure interne sau externe. De aceste cure cu ape minerale beneficiază cei cu afecţiuni ale aparatului locomotor sau ale căilor respiratorii. Bolnavii de reumatism sau cei care necesită cure de recuperare după traumatisme sau intervenţii chirurgicale.
Apele minerale folosite în cure interne:

  • vindecă sau ameliorează boli digestive;
  • normalizează funcţiile gastrointestinale;
  • acţionează în procesele inflamatorii ale aparatului urogenital.

Apele carbogazoase sunt un stimulent, îmbunătăţind peristaltismul stomacului şi intestinului, măresc sau scad, după caz, aciditatea gastrică, stimulează circulaţia la nivelul stomacului şi al ficatului.
O altă funcţie de maximă importantă a apelor minerale este lichidarea foamei de oxigen la nivelul ţesuturilor, ameliorând rezistenţa organismului la boli.

Alte utilizări ale apelor minerale

Cosmeticienii s-au străduit să asigure hidratarea, hrănirea şi mineralizarea corespunzătoare a pielii şi, pe această cale, a întregului organism. Desigur, metodă clasică o reprezintă băile, măştile şi compresele cu apă minerală. Pe lângă acestea, au fost inventate sprayuri cu apă minerală, care se pulverizează pe faţă, pe mâini şi gât. Procedeul este salvator în zilele toride, căci hidratează masiv pielea, exact în zonele cele mai expuse la intemperii.
Un alt procedeu, la fel de simplu şi eficient, este ştergerea feţei şi a gâtului cu cubuleţe de gheaţă, obţinute prin congelarea apei minerale. Gheaţa măreşte tonusul pielii şi accelerează circulaţia capiara la nivelul ei, iar apa minerală topită din cubuleţele de gheaţă hidratează pielea.
Când cura internă de apă minerală are că scop tonifierea, hidratarea şi menţinerea sănătăţii pielii şi a întregului organism, este necesar şi absolut obligatoriu să se bea cel puţin doi litri de apă minerală pe zi.

terapie apa

Băile terapeutice

Aceste băi sunt proceduri larg răspândite în cadrul tratamentului balnear. Băile pot fi generale sau locale. În băile generale procedura vizează întregul corp şi pacientul se cufundă (până la gât sau până la piept) în apă, iar în cele locale se cufundă în apă numai părţile afectate (mâini, braţe, picioare etc.).
Din punctul de vedere al temperaturii apei, băile terapeutice pot fi:

  • reci – sub 20 grade Celsius;
  • răcoroase – la 20-30 grade Celsius;
  • intermediare – 34-37 grade Celsius (numite şi la temperatura corpului);
  • băi calde – la 38-39 grade Celsius;
  • băi fierbinţi – la 40 grade Celsius şi mai mult.

Compoziţia apei pentru băile terapeutice este, de asemenea, variată. Se poate folosi apă dulce (obişnuită), apă minerală, gazeificată (cu bule), aromatizată sau medicinală (cu diferite adaosuri de substanţe sau plante aromate sau medicinale).
Există câteva reguli privind băile terapeutice. Spre exemplu, se interzice să se facă băi după mese copioase sau imediat după ce s-a luat masă. Băile calde şi cele fierbinţi, mai cu seama, trebuie să se încheie cu un duş mai rece. Durata unei băi este de 10-15 minute, iar după aceea se impune o scurtă odihnă de aproximativ 15 minute.
Băile terapeutice se fac, totdeauna, numai la recomandarea sau prescripţia medicului. Acesta indică temperatura apei, durata băii, frecvenţa şi numărul total de băi în cadrul unei cure. De asemenea, medicul va hotărî şi reluarea tratamentului după un interval de 6 sau 12 luni, precum şi combinarea băilor cu alte proceduri.

Efectele terapeutice ale băilor

Băile reci şi cele răcoroase au un efect excitant asupra sistemului nervos şi stimulează eliminarea excesului de temperatură din organism. Asemenea proceduri sunt recomandate persoanelor sănătoase şi antrenate, cu un organism rezistent şi bine călit.
Băile cu temperaturi intermediare, cu apă obişnuită (dulce), se recomandă pentru efectul lor reconfortant, iar băile calde au un efect calmant şi sunt recomandate în insomnii.
În răceală este recomandată baia fierbinte, dar numai dacă bolnavul nu are febra. Această baie provoacă sudaţie, o încălzire generală a organismului şi stimulează procesele metabolice, cu eliminarea intensă a toxinelor şi relaxarea muşchilor. Pentru a obţine efect maxim, în apa din baie se adaugă treptat apă fierbinte, crescând temperatura peste 40 grade Celsius. Durata unei asemenea băi este de numai 5-10 minute.
În timpul acestor proceduri se recomandă să se aşeze pe capul pacientului un prosop înmuiat în apă rece, iar după baie pacientul se şterge bine pe tot corpul, se îmbracă în haine uscate şi călduroase şi se culcă sub plapumă.

Băi cu adaos de ulei de pin (sau alte conifere)
Astfel de băi pot fi făcute şi acasă, adăugând în cada cu apă la 36-38 grade Celsius o cantitate de 3-5 g ulei de pin (brad etc.). Durata obişnuită a acestei băi este de 15-20 minute pentru adulţi şi 5-10 minute pentru copii. În orice caz, durata acestora nu trebuie să depăşească 20-30 minute. În timpul băii se verifică periodic pulsul şi starea generală a pacientului. Apa nu trebuie să treacă de zona inimii (pieptul, umerii şi gâtul rămânând deasupra nivelului acesteia).
Asemenea băi se pot pregăti şi folosind extract (uscat sau lichid) de conifere.

Băi cu diverse săruri

Aceste băi sunt folosite în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor, ale sistemului nervos, ale aparatului cardio-vascular sau ale pielii. Ele sunt foarte simplu şi uşor de pregătit. În cada cu apă mai caldă sau mai rece se dizolvă 250-500 g sare marină sau sare de bucătărie (se pot folosi şi alte tipuri de săruri), cernută în prealabil sau aşezată într-un săculeţ de pânză. Băile se fac o dată la două zile, o cură fiind de 12-15 băi.

Alte tipuri de băi curative
Există numeroase feluri de a pregăti băile pentru tratarea diverselor afecţiuni. Astfel, se fac băi cu plante medicinale, folosind salvie, muşeţel, tei, rozmarin, pelin, hamei, nuc, mentă, muguri şi frunze de plop, scoarţă de stejar, soc, tărâţe sau muştar (făină sau boabe). Fiecare dintre aceste băi are o serie de recomandări şi mare parte dintre ele se pot face şi acasă (desigur, după consultarea medicului specialist).

Leave a Comment

Scroll Up